Privatizările comuniste au ajuns pe masa judecătorilor

FLAGRANT // Privatizările care s-au produs în ultimii doi ani de guvernare comunistă au prejudiciat bugetul de stat de sute de milioane de lei

După mai multe luni de investigaţii, Procuratura Generală (PG) a anunţat recent că a transmis în instanţă cereri de contestare a mai multor privatizări efectuate în ultimii ani de guvernare comunistă. Printre bunurile pe care Procuratura încearcă acum să le readucă în proprietatea statului sunt mai multe clădiri despre care JURNAL a scris anterior că au fost înstrăinate în mod fraudulos. Este vorba de complexul hotelier „Codru”, de clădirea de pe şos. Hânceşti 63 (mai multe etaje din care au fost cumpărate de postul procomunist de televiziune NIT – n.r.), de un monument istoric din centrul capitalei şi de hotelul „Naţional”. De asemenea, Procuratura a contestat în judecată privatizarea sanatoriului „Moldova” din or. Odesa şi a unui lot de peste 10 ha din capitală la un preţ de nimic. Deocamdată, PG evită să spună care este soarta în instanţă a acestor dosare. Cert este însă că cel puţin unul dintre ele (cel cu privire la hotelul „Codru” – n.r.) a fost pierdut de stat.

Cazul „Grădina Moldovei”

Privatizările contestate de PG au câteva elemente comune: s-au produs în ultimii doi ani de guvernare comunistă şi au prejudiciat bugetul de stat de zeci sau chiar sute de milioane de lei.

Numai din vânzarea terenului de 10,65 ha din sectorul Râşcani al capitalei statul a pierdut peste 66 de milioane de lei. Dar asta nu e tot, pe terenul din str. T. Vladimirescu 1/8, urma să fie construită o piaţă agricolă („Grădina Moldovei”) care ar fi permis crearea a peste 200 de mii de noi locuri de muncă (potrivit fostelor autorităţi – n.r.). Deşi din momentul privatizării au trecut aproape doi ani, terenul rămâne în paragină. După ce a analizat modul în care s-a produs privatizarea celor 10,65 ha, PG a ajuns la concluzia că noii proprietari niciodată nu şi-au propus să construiască pe acel teren o piaţă. Singurul lor scop era să pună mâna pe teren, iar statul i-a ajutat.

Prietenul lui Voronin

Povestea acestui teren începe încă din 2004, când fostului premier Vasile Tarlev i-a venit ideea să construiască o nouă piaţă agricolă, în preajma Gării auto de Nord. Iniţial, se luase decizia ca de acest lucru să se ocupe statul, prin intermediul Ministerului Economiei şi Comerţului (MEC). Ministrul de atunci, Valeriu Lazăr, afirmă că statul îşi putea permite să construiască piaţă fără a implica intermediari, dar deputaţii comunişti s-au opus. Şi atunci Tarlev a venit cu o nouă idee – de a da terenul în arendă unei companii comerciale care şi-ar asuma responsabilitatea să implementeze proiectul Guvernului. În iulie 2006, compania a fost identificată. Cele peste 10 ha i-au fost date în arendă pentru 99 de ani unei întreprinderi cu capital ceh şi cipriot, înregistrată cu patru luni înainte de ziua licitaţiei (ÎCS „Gifi Vostok”). Potrivit presei, printre fondatorii companiei era cetăţeanul ceh Zdeněk Zbytek despre care se ştie că este bun prieten cu ex-preşedintele Vladimir Voronin, care l-a şi decorat în 2005 cu „Ordinul de onoare” (!).

Cu 66 de milioane mai ieftin

Totuşi, la nici un an după închirierea terenului, compania cehă renunţă la proiect (din motivul incapacităţii financiare a firmei – n.r.) şi recomandă MEC cesionarea drepturilor sale de arendă unei alte companii, „Best Travel”, specializată în prestarea serviciilor de turism. Deşi timp de un an şi ceva noul arendaş nu s-a ostenit să facă nimic pentru proiectarea şi construcţia pieţei, în iulie 2009 Guvernul a decis să-i vândă terenul, fără a organiza o licitaţie în acest sens, la preţul de 16,7 milioane de lei. De ce atât de puţin?

Pentru că Agenţia Proprietăţi Publice i-a vândut firmei „Best Travel” terenul în cauză ca teren aferent imobilelor aflate în proprietatea privată a firmei, iar legislaţia prevede că terenul aferent unei construcţii costă mai ieftin. În realitate însă, conform raportului de evaluare efectuat de către Camera de Comerţ şi Industrie, valoarea de piaţă a acestui teren este de 82,7 milioane de lei. Nu am reuşit să aflăm cine sunt proprietarii firmei „Best Travel” pentru că, după schimbarea guvernării, în noiembrie 2009, compania a fost cumpărată de nişte investitori străini.

Cazul „Sanatoriul Moldova”

Despre alte pierderi de peste 330 de milioane de lei se vorbeşte în cazul privatizării Sanatoriului „Moldova” din or. Odesa, Ucraina. Amplasat pe o suprafaţă de peste 10 ha, sanatoriul a fost vândut în august 2008 contra sumei de 73,3 milioane de lei companiei „SDY-INVEST GRUP”, înregistrată şi de această dată cu patru luni înainte de licitaţie, iar fondatorul unic al acesteia este un off-shore din Cipru. În momentul vânzării sanatoriului, mai mulţi deputaţi din opoziţie au fost revoltaţi de faptul că statul a ignorat ofertele propuse de alte companii participante la licitaţie. Despre una dintre ele se spune că ar fi propus să cumpere sanatoriul cu 400 de milioane de lei. Atunci, autorităţile se justificau prin faptul că au ales cel mai sigur investitor, care îşi va putea permite să plătească preţul pe care îl propune. Cu toate acestea, până acum câteva luni, „SDY-INVEST GRUP” (cu un capital social de 5400 de lei – n.r.) nu a plătit nici jumătate din preţul „cumpărăturii”.

Vom reveni în numărul următor al ziarului cu detalii despre celelalte privatizări contestate în judecată de Procuratura Generală.

Mariana Raţă