Privatizări cu cântec

SCANDAL // Curtea de Apel Economică a aprobat privatizările care au prejudiciat statul cu câteva sute de milioane de lei

Procuratura Generală pierde în instanță una după alta cererile de anulare a privatizărilor produse pe timpul guvernării comuniste. Privatizarea hotelului “Codru”, a unui monument istoric din centrul capitalei și a mai multor etaje dintr-o clădire guvernamentală de către postul procomunist de televiziune NIT. Iată câteva dintre “realizările” fostei guvernări pe care Curtea de Apel Economică le-a considerat drept legale, respingând cererile PG. În cazul privatizării hotelului ”Codru” există deja și decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție. Urmează și celelalte. În total, Procuratura a transmis în judecată vreo zece cereri de anulare a contractelor de privatizare. Până în acest moment, însă, nicio privatizare nu a fost anulată. Potrivit unui raport de audit al Curții de Conturi, ca rezultat al acestor privatizări, bugetul de stat a fost prejudiciat cu câteva sute de milioane de lei.

Alte cazuri, aceeași privatizare

Despre două proprietăți ale statului înstrăinate pe timpul guvernării comuniste JURNAL a scris în ediția de vineri a ziarului. În articolul ”Privatizările comuniste au ajuns pe masa judecătorilor” arătam cititorilor cum, prin vânzarea la preț diminuat a sanatoriului ”Moldova” din or. Odesa și a unui teren de 10,65 ha de pe str. T. Vladimirescu din Chișinău, bugetul de stat a ratat venituri de aproape 400 de milioane de lei. Aflați din acest articol cum fosta guvernare comunistă a dat cu piciorul în alte câteva sute de milioane de lei, când a vândut o treime dintr-o clădire guvernamentală postului procomunist de televiziune ”NIT”, iar hotelul ”Național” și un monument istoric din inima capitalei unor investitori străini suspecți.

Hotelul ”Național”

Acum patru ani, statul a decis să-și ia de pe cap cel mai mare hotel pe care îl avea în proprietate – hotelul ”Național”. Motivul era cât se poate de simplu, autoritățile nu mai aveau bani pentru întreținerea edificiului și cu atât mai mult pentru renovarea lui. Pachetul de acţiuni al statului în S.A. „Moldova Tur” (proprietarul hotelului – n.r.) a fost vândut întreprinderii cu capital străin „Alfa-Engineering” S.R.L. în anul 2006, cu 2,1 milioane de dolari. Un preț mult prea mic ar spune unii, totuși contractul prevedea că în următorii doi ani (adică până în 2008 – n.r.) cumpărătorul urma să investească 33 de milioane de dolari pentru reconstrucţia hotelului şi construcţia unei clădiri noi.

Anii au trecut, iar hotelul ”Național” arată tot mai jalnic. În loc să ceară rezilierea contractului pe motiv de neîndeplinire a condițiilor, în iunie 2008 comisia de concurs a extins termenul de efectuare a investițiilor până la 21 noiembrie 2010. Dar tot fără rost. Directorul Agenției Proprietăți Publice Tudor Copaci susține că „Alfa-Engineering” nu-și poate îndeplini obligațiile contractuale pentru că primăria refuză să le elibereze autorizațiile pentru demolarea imobilelor restaurantului şi hotelului „Naţional”.

Statul riscă să fie tras pe sfoară

Potrivit Curții de Conturi, timp de patru ani de când hotelul se află în proprietatea acestei companii, în edificiu s-au investit doar patru milioane de lei. ”Riscul de neîndeplinire de către Î.C.S. „Alfa-Engineering” S.R.L. a programului investiţional aprobat de Comisia de concurs rămâne sporit, drept consecinţă a nerespectării prevederilor regulamentare care stipulează că unul din criteriile principale de determinare a câştigătorului este experienţa participantului în domeniul economic respectiv, pe când câştigătorul concursului de privatizare – Î.C.S. „Alfa-Engineering” S.R.L. a fost înregistrat la 07.08.2006, cu doar patru luni până la încheierea contractului investiţional”, subliniază Curtea.

Despre adevărații proprietari ai hotelului ”Național” s-au scris multe în presă, probe serioase însă nu au fost aduse. Singurele lucruri certe sunt că între conducerea hotelului și postul de televiziune ”Prime” există o colaborare strânsă. Grandiosul proiect ”Fabrica de staruri” a fost filmat în incinta hotelului ”Național”, iar pe fațada clădirii este amplasat acum un imens poster cu imaginea prezentatorilor de știri de la Prime TV.

Privatizarea monumentului e legală!

O altă clădire lăsată în paragină care a fost vândută anul trecut cu scopul ”nobil”de a o salva de pieire este monumentul istoric aflat la intersecția străzilor București și V. Pârcălab. Edificiul este cunoscut mai mult ca sediu al fostei societăţi “Ştiinţa”. Astăzi, clădirea seamănă mai mult cu o ruină, iar compania ”Maxelegant” care a cumpărat-o cu doar 3,3 de milioane de lei în penultima lună de guvernare comunistă (iunie 2009 – n.r.), în loc să se apuce de renovare, a vândut edificiul timp de o săptămână de trei ori unor companii off-shore.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, privatizarea clădirii s-a făcut la preț diminuat, ratându-se venituri de cel puțin 27 de milioane de lei. De asemenea, Curtea atenționează autoritățile că, conform legii, bunurile care fac parte din patrimoniul cultural naţional, incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, nu sunt pasibile de privatizare. Acest argument, dar și cel a prețului, au fost ignorate de Curtea de Apel Economică care la 14 aprilie 2010 a respins acțiunea PG privind anularea contractului de vânzare-cumpărare a monumentului.

Curtea de Apel Economică e de partea NIT

Aceeași soartă a avut-o și cererea PG de anulare a contractului de privatizare a mai multor etaje din clădirea Guvernului de pe șos. Hâncești 53. De această dată cumpărătorul este postul procomunist de televiziune NIT care până nu demult și-a avut sediul acolo, dar nu în spațiile privatizate. După ce la sfârșitul anului 2005 Guvernul a dispus evacuarea tuturor instituțiilor din această clădire, inclusiv a Biroului Național de Statistică pentru care s-a găsit un nou sediu și s-au investit milioane pentru reparație, NIT a rămas singurul chiriaș al edificiului de zece etaje. În decembrie 2008, postul de televiziune a reușit să privatizeze etajele 1,9 și 10 din clădire la prețul de 6 milioane de lei, unul mult prea mic potrivit experților. În martie 2010, NIT a fost somat să părăsească clădirea pentru că își construise studiourile nu în spațiile privatizate, ci în cele ce aparțin statului.

Hotelul Codru

Despre modul în care a avut loc privatizarea hotelului ”Codru” JURNAL a scris de mai multe ori în ultimul timp. Vom puncta aici doar câteva lucruri. Potrivit Curții de Conturi, prin privatizarea complexului hotelier statul a fost prejudiciat cu 161 de milioane de lei. Și, la mai puțin de un an de la privatizare, administrația hotelului a luat decizia de a-i împrumuta noului său proprietar (o companie off-shore din SUA) 11,475 milioane de dolari pe un termen de 10 ani. Vă atenționăm că hotelul a fost cumpărat cu mai puțin de 5 milioane de dolari.

Niciunul dintre aceste argumente nu au fost luate în calcul de Curtea de Apel Economică, iar mai târziu de Curtea Supremă de Justiție care au stabilit că privatizarea hotelului a fost absolut legală.

Argumentele CSJ

Decizia definitivă a CSJ a fost adoptată la 18 mai 2010. Colegiul de judecată a avut următoarea componență: președinte – Natalia Moldovanu, judecători – Ion Vâlcov și Valentin Barbă. Deși procurorul Vasile Boaghe a încercat să convingă instanța că procesul de privatizare a avut loc cu încălcarea legii, iar prețul de piață al complexului hotelier nu a fost estimat corect de Î.S. ”Centrul de expertiză și evaluare”, instanța a considerat cererea procurorului neîntemeiată și pasibilă de a fi respinsă. Unul dintre argumentele judecătorilor a fost că: “evaluarea prețului a fost efectuată de către o întreprindere de stat” (și deci nu are cum fi greșită).

Culmea e că întru motivarea deciziei sale judecătorii au invocat mai multe cauze pierdute la CEDO tot de ei, printre care ”Hotelul Dacia vs R. Moldova”, ”IPTEH vs R. Moldova”. ”Astfel, Colegiul economic consideră că prin admiterea acţiunii procurorului în cazul din speţă şi anularea procesului de privatizare prin concurs comercial al ÎS Complexul Hotelier „Codru”, putea avea loc o violare a art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie”, au înțeles judecătorii după ce au permis anularea privatizări IPTEH şi a hotelului Dacia pe timpul fostei guvernări, prejudiciind bugetul de stat cu câteva zeci de milioane de lei.

Mariana Rață