Privatizarea secretă

Guvernul Filip trebuie să găsească bani pentru îndeplinirea obligaţiilor bugetare. Dacă nu are suport străin, nu-i rămâne decât să vândă averea statului

creditescadere-ss-wide

Reducerea ratei de politică monetară şi atitudinea aparent binevoitoare faţă de business nu sunt suficiente pentru a trezi entuziasmul mediului de afaceri în condiţiile în care continuăm să avem o justiţie subordonată grupurilor de interese. Lipsa progresului în acest sens îi face pe partenerii de dezvoltare să amâne din nou finanţarea R. Moldova. În această situaţie, Guvernul pregăteşte o nouă rundă de privatizare.

Ion Chişlea

Banca Naţională a coborât săptămâna aceasta cu încă trei la sută rata de politică monetară până la nivelul de 10%. În doar cinci luni, rata a scăzut aproape în jumătate, de la 19,5% la 2 februarie la 10% la 4 iulie. Constatăm că reducerea este şi mai vertiginoasă decât majorarea de anul trecut, când rata a crescut de la 4,5% în decembrie 2014 19,5% la începutul anului curent.

Instrument de „răcire” a unei economii supraîncălzite

În linii generale, rata de politică monetară aplicată de banca centrală are funcţia de a stimula sau, din contra, de a diminua creditarea. Adică, dacă există riscul unei inflaţii mai mari decât obiectivul băncii centrale, aceasta majorează rata de politică monetară. În consecinţă, băncile comerciale sunt nevoite şi ele să majoreze ratele creditelor. Odată cu scumpirea creditelor, rămân tot mai puţini doritori să se împrumute de la bănci, bani pe piaţă rămân tot mai puţini şi, într-un final, evoluţia monedei naţionale se stabilizează.

În economiile occidentale, astfel de situaţii se creează în cazurile în care economia se dezvoltă într-un ritm alert. În asemenea context, salariile şi veniturile populaţiei cresc, iar abundenţa banilor de pe piaţă creează riscuri inflaţioniste majore, adică moneda naţională riscă să se deprecieze în raport cu monedele de referinţă.

Efectele „furtului miliardului”

Iată că anul trecut în R. Moldova a apărut un astfel de risc inflaţionist major. Însă nu din cauza supraîncălzirii economiei ci a furtului miliardului. Aşa cum atunci a dispărut o sumă impunătoare de valută de pe piaţă, leii furaţi fiind convertiţi în valută forte şi scoşi în afară, jocul cererii şi ofertei a dus la o explozie a cererii de valută. Erau mulţi lei, iar valută forte puţină. Banca Naţională, pentru a stopa o prăbuşirea leului, a sporit rata de politică monetară pentru a reduce volumul creditelor acordate populaţiei şi a leilor în circulaţie. Totodată, a solicitat băncilor să-şi sporească rezervele obligatorii în lei, care au ajuns la 35% din suma depozitelor atrase, pentru a reduce volumul leilor de pe piaţă.

Deşi unii experţi au spus încă din vara anului trecut, când rata a ajuns la 11–12%, că ar fi cazul să se oprească deoarece majorarea loveşte grav asupra economiei, BNM a continuat să majoreze rata de bază şi doar la începutul lui februarie curent trendul a fost inversat.

Acum avem o rată a politicii monetare de 10%. Potrivit comunicatului BNM, care a anunţat de decizia privind politică monetară, aceasta a urmărit „calibrarea graduală a conduitei politicii monetare, susținută de așteptările cu privire la reducerea ratei inflației”. De asemenea, BNM „urmărește asigurarea condițiilor monetare reale adecvate pentru stimularea creditării și economisirii, precum și pentru impulsionarea cererii interne”.

Altfel spus, banca centrală are ca obiectiv sporirea cererii interne. Adică, creditele mai ieftine ar trebui să îi convingă pe moldoveni să se împrumute mai mult pentru a cumpăra mai mult, impulsionând astfel dezvoltarea economică.
Efectele relaxării politicii monetare nu se resimt

Efectele politicii monetare se resimt în câteva luni. Însă, deşi au trecut deja cinci luni de la prima diminuare a ratei de bază, volumul creditelor nu a crescut. Dimpotrivă, dacă acesta era în ianuarie de 38,16 miliarde de lei, în mai, a coborât la 37,38 miliarde, adică cu aproape 800 de milioane. Şi asta în condiţiile în care băncile au destui bani pentru creditarea economiei, care însă nu prea sunt solicitaţi. Într-o discuţie cu reprezentanţii presei, Sergiu Cioclea a menţionat că, dacă ar exista cerere de creditare, iar băncile nu ar avea suficienţi bani, Banca Naţională este gata să reducă nivelul rezervelor obligatorii. Însă, aşa cum aceasta a rămas neschimbată după ultima întrunire a cârmuirii BNM, mai este mult până va exista cerere pentru aceşti bani.

În fine, deşi diminuarea ratei de politică monetară este un lucru pozitiv, mai avem de aşteptat până când aceasta va duce la stimularea economiei. Potrivit expertului financiar Sergiu Gaibu de la IDIS „Viitorul”, cel puţin ratele la care guvernul se împrumută pe piaţă internă vor fi mai mici. Amintim că, la un moment dat, valorile mobiliare ale statului se emiteau la dobânzi de 25%.

Businessul nu este impresionat

Totuşi, nu se simte un entuziasm economic faţă de politicile monetare relaxante ale BNM după cum nu se simte prea mare înflăcărare nici după reformele şi acţiunile probusiness ale guvernului. Moratoriul asupra controalelor de stat şi unele reforme făcute pentru a uşura viaţa antreprenorilor nu au fost urmate de indicatori economici mai buni. Produsul intern brut a crescut în lei, dar e în scădere în dolari, iar comerţul extern este în continuare în scădere dramatică.

Oamenii de afaceri nu sunt impresionaţi de politica binevoitoare a guvernanţilor. Iar cauza constă în starea de spirit din societate. Reformele probusiness nu sunt însoţite şi reforme pentru instaurarea unui stat de drept, iar atâta timp cât oamenii nu vor fi siguri că roadele muncii lor sunt protejate de o justiţie corectă, nu trebuie să ne aşteptăm la schimbarea acestei stări de spirit.

De altfel, semnale în acest sens vin şi din exterior. O declaraţie în acelaşi sens a făcut-o recent directorul de ţară al Băncii Mondiale în R. Moldova, Alex Kremer. Într-un interviu pentru agenţia de ştiri Infotag, acesta a menţionat că motivul principal al escrocheriei care a fost comisă în sistemul bancar în 2014 nu a fost înlăturat în trei cele mai mari bănci, deoarece încă nu sunt cunoscute numele adevărate ale proprietarilor de acţiuni ale acestor bănci. În aceste condiţii, „fraudele s-ar putea repeta, de aceea Banca Mondială nu va oferi sprijin bugetar R. Moldova până când problema nu va fi soluţionată”, a menţionat Kremer.

Deşi reprezentantul Băncii Mondiale nu a vorbit direct despre justiţie, este evident că soluţionarea acestui caz ar fi un semnal puternic că ea se reformează în direcţia corectă. Rămâne să vedem cât va fi de impresionat de activitatea Guvernului Filip FMI. O misiune a acestuia negociază în aceste zile un nou acord cu Chişinăul. Nimic nu este cert pentru guvernul Filip, care trebuie să găsească bani pentru îndeplinirea obligaţiilor bugetare. Şi dacă nu există suport străin, acestuia nu-i rămâne decât să vândă averea statului.

Agenţia Proprietăţii Publice din cadrul Ministerului Economiei a anunţat zilele acestea despre o nouă rundă de privatizare din 8 iulie până la 23 septembrie, în care vor scoase la mezat proprietăţi în valoare de 1,45 miliarde de lei. Pentru prima dată însă lista acestor obiecte, aflate în proprietate publică, nu este făcută publică. Ştiind năravurile actualilor guvernanţi, există temeri că am putea să ne trezim în scurt timp cu una din proprietăţile importante ale statului vândute.