Prieteni veneţieni aduc apa în Hârceşti

Sensibilizaţi de problema apei în RM, oameni de bună credinţă italieni investesc într-un apeduct din r. Ungheni

Dacă odată era un sat al izvoarelor, localitatea Hârceşti, r-l Ungheni, a devenit ca un pustiu. Criza apei a căpătat proporţii înspăimântătoare. Dacă unii localnici reuşesc să scoată, zilnic, câte două căldări de apă din fântâni, sunt fericiţi. Aproape toate izvoarele din sat au secat. Unica salvare în aprovizionarea cu apă a gimnaziului şi grădiniţei din localitate sunt părinţii care aduc apă cu cisternele de la zeci de kilometri de localitate.

Din iniţiativa unui om bun din Veneţia, contele Gianluigi Graziani, membru al unei vechi familii aristocrate din Italia, locuitorii comunei Hârceşti vor beneficia de construcţia unui apeduct.

 

Angelina Olaru

 

Localitatea din Ungheni, cunoscută în ţara lui Dante

 

„Ne gândim cu groază că la cei 70 de elevi din instituţia noastră se vor mai adăuga copii din satele vecine – Curtoaia şi Mânzăteşti, unde gimnaziile au fost transformate în şcoli de circumscripţie, ca urmare a optimizării acestora. Astfel, criza apei capătă proporţii. Teamă îmi este că cei de la medicina preventivă ne-ar putea sista activitatea, deoarece pentru un copil sunt necesari zilnic 70 de litri de apă, iar noi, deocamdată, nu ne putem conforma acestor cerinţe”, a menţionat Irina Bodrug, directoarea Gimnaziului Hârceşti.

 

Un grup de donatori italieni a participat la colectarea de fonduri pentru construirea unui apeduct la Hârceşti. Evenimentul lansării proiectului va avea loc, sâmbătă, 4 august, când o delegaţie italiană va vizita comuna, cunoscută deja în ţara lui Dante. Moldovenii sunt în pline pregătiri să-şi primească oaspeţii cu toată ospitalitatea ce-i caracterizează.

 

Publicaţia italiană „Il giornale di Vicenza” scria, recent, despre o Sărbătoare a dădacelor, pentru migrantele din RM, care îngrijesc bătrânii. În cadrul unui spectacol teatral, dedicat  acestora, contele Gianluigi Graziani a anunţat despre proiectul „Apă pentru Hârceşti”, în vederea colectării de fonduri pentru construcţia unui apeduct în comuna moldoveană. „Proiectul nostru are o valoare concretă, deoarece va oferi posibilitate acestui sat de a avea apă. Este un mod de a arăta recunoştinţa comunităţii noastre faţă de badanti, moldovencele care au grijă de bătrânii noştri. Proiectul apei are şi o valoare simbolică, dând start şi altor iniţiative similare, fiind un impuls pozitiv”, a spus Gianluigi Graziani.

 

Mai patrioţi decât moldovenii

 

Protagonistul acestei iniţiative de merit, contele Gianluigi Graziani, a avut ocazia să călătorească în Moldova şi a rămas impresionat de o contradicţie izbitoare: ţară  bogată în ape, cu lacuri şi râuri cu un debit mare, ea se confruntă cu o lipsă acută a apei, multe orăşele şi sate din RM nefiind dotate cu apeducte şi, deci, comunităţi întregi nu se pot bucura de un bun util şi preţios. Neobosit şi întreprinzător, Graziani n-a stat mult pe gânduri. Profitând de bunele relaţii pe care le are în oraşul său, s-a apucat de lucru. În primul rând, a constituit un comitet, în vederea colectării de fonduri pentru construirea unui apeduct la Hârcesti, un sătuc cu mai puţin de o mie de locuitori, la circa 90 km de Chişinău.

 

Din grupul sponsorilor fac parte mai multe personalităţi cunoscute în Italia, între care: monsenior Lucio Mozzo, episcop romano-catolic, avocatul Francesco Dal Ferro, arhitectul Sergio Carta, Bruno Carta, contabilul Giorgio Sandini, Matteo Quero, Maurizio Bari, Antonio Baldo, profesorul Giovanni Giuliari, Tommaso Ruggeri, avocatul Ugo Dal Lago, contabilul Nereo Galvanin, contabilul Roberto Cattaneo, Nello Bissolo şi moldoveanca Nadejda Postolache. Pe lângă colectarea sumelor necesare pentru construirea şi instalarea sistemelor de apeduct, ei au elaborat un plan de lucrări, care va fi realizat începând cu sfârşitul verii curente.

 

În fostul sat al izvoarelor, ca în Sahara

 

Deşi preotul şi credincioşii din sat înalţă rugăciuni speciale de chemare a ploii şi sfinţire a fântânilor, seceta a compromis toată recolta. Doar o parte din porumbul semănat mai târziu a rezistat. Oamenii speră că nu vor duce foame, având speranţa că statul îi va sprijini. Majoritatea şi-au vândut animalele de pe lângă case, pentru că nu au nici apă şi nici furaje, tot din cauza secetei. Binefacerea italienilor le-a adus un pic de optimism într-o mare de disperare.

 

Acasă au rămas mai mult bătrânii, copiii şi invalizii. Nu mai există o comunitate coagulată de oameni care să-şi rezolve problemele. Au murit timpurile când oamenii se adunau la o clacă, la un pod… Să menţionăm că Hârceşti este unul din cele cinci sate, între care Mânzăteşti, Drujba (Tărnuşa), Leordoaia şi Veveriţa din cadrul comunei Hârceşti. În localitatea menţionată nu există nicio asociaţie agricolă, ci 114 gospodării individuale. 45% dintre terenuri rămân în fiecare an pârloagă. Criza demografică a făcut ravagii în toată comuna. Fenomenul mortalităţii rurale e la el acasă. În 2011, în comună au decedat 35 de persoane şi s-au născut numai 16!

 

Italienii, cei mai buni prieteni ai Primăriei Hârceşti

 

De uscăciune au de suferit cel mai mult bătrânii, lăsaţi singuri de copiii şi nepoţii plecaţi la muncă în străinătate. Ei sunt nevoiţi să se deplaseze la sute de metri de case după o căldare de apă, de cele mai multe ori din cisternele aduse din afara localităţii.

 

Primarul Vasile Bodrug se află la cel de-al doilea mandat, lipsa apeductelor fiind cea mai gravă problemă. „Drumurile proaste mai rabdă, dar apa… În urmă cu un an, consăteanca noastră, Nadejda Postolache, împreună cu soţul ei italian, ne-au vizitat satul şi au rămas îngroziţi de criza de apă în care ne aflăm. Desigur, am făcut mai multe încercări să obţinem bani pentru construcţia unui apeduct în Hârceşti şi nu ne-a reuşit. Am avut noroc să construiesc apeduct în satul Mânzăteşti, tot cu ajutorul unor prieteni italieni de la o fundaţie din Milano. Apa noastră nu e de cea mai bună calitate, însă suntem decişi să recurgem la filtrare. Anul acesta, vom finaliza proiectările şi, în primăvara anului viitor, vom construi apeductul”, a spus primarul. Şi micuţii din localitate se bucură de atenţia deosebită a unor prieteni italieni, anume din Fundaţia italiană „Pro Miclesia”, care le oferă cadouri la sărbători.

 

 

„Suntem extrem de impresionaţi că la durerea noastră au reacţionat oameni de bună credinţă italieni, care au dovedit mai mult patriotism chiar decât unii moldoveni faţă de baştina lor. Le mulţumim din suflet binefăcătorilor noştri, dar şi foştilor noştri consăteni care nu şi-au uitat rădăcinile şi au găsit ajutor din afară. Le dorim tot binele din lume, să le curgă izvorul apei şi vieţii neîncetat!”, Irina Bodrug, directoarea Gimnaziului Hârceşti.

 

 

„Deseori nu avem cu ce spăla rufele. Aproape toate fântânile din sat au secat. Cine izbuteşte de dimineaţă să scoată măcar două-trei căldări de apă limpede din fântână, e un fericit. Cel mai greu le vine bătrânilor singuri. Apeductul va fi salvarea noastră care sperăm că va ajunge la apele subterane. Le mulţumim din suflet prietenilor noştri din Italia”, Eugenia Popa, gospodină.

 

 

Foto: La o sfinţire de fântână

          Vedere din Hârceşti