Pretexte

lupusorOdată ajuns responsabil de examinarea unor studenți sau elevi, nu ai cum să nu te confrunţi cu faptul copiatului în sine și cu felul în care acesta este perceput. Pe drept, copiatul este un delict, un rău social, iar lupta contra copiatului este binevenită și justificată. Totuși lupta contra ceva are sens și legitimitate doar în raport cu o cauză. În mod primar, examenul este procedeul instituționalizat de obținere a unei promovări sau calificări. Astfel, actul copiatului transpare ca un delict orientat, în primul rând, contra celor care fac uz de mijloace oneste de promovare a examenului, a studenților sau elevilor responsabili și cu bune intenții, iar prezența la examen a cel puțin unui student care copiază trebuie prezumată, căci altfel nu se justifică organizarea examenului ca atare. A tolera copiatul, ba chiar a-l favoriza, înseamnă a-i prejudicia pe cei care merg pe calea onestă de susținere a examenului, ceea ce echivalează, în ultimă instanță, cu producerea unei nedreptăți sociale. În aceste condiții, lupta contra celor care copiază la examene ar trebui să-și afle corelatul justificator în lupta pentru apărarea drepturilor celor onești la un examen corect.

 Alexandru Lupuşor