Preşedinţii care nu citesc

IRESPONSABILITATE // Preşedintele Parlamentului şi cel al republicii semnează legi fără a le citi

Parlamentul R. Moldova a pierdut anul trecut la cazino 5,6 milioane de lei. Acești bani ar fi trebuit să ajungă în bugetul de stat dacă în textul unui proiect de lege adoptat în iulie 2010 de Parlament nu se strecura ”întâmplător” o eroare prin care au fost înjumătățite taxele pentru licențierea jocurilor de noroc. Chiar dacă și-au pus semnătura pe textul documentului, avizându-l și promulgându-l, nici președintele comisiei de specialitate, nici fostul președinte interimar nu au sesizat greșeala și asta pentru că, recunosc ei, nu au citit actul.

Două filtre

Deşi corectată în cadrul şedinţei de săptămâna trecută a Parlamentului, „eroarea de milioane” rămâne în atenţia publicului pentru că dezvăluie un lucru pe care doar îl bănuiam anterior – aleşii poporului nu citesc actele pe care le semnează. Şi asta pentru că au prea mare încredere în consilierii lor.

După ce a fost votată în Parlament, legea prin care bugetul de stat a ratat un venit de 5,6 milioane de lei a trecut încă două filtre. A fost avizată pozitiv de preşedintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Veaceslav Ioniță, apoi a fost votată şi promulgată de spicherul şi preşedintele interimar Mihai Ghimpu. Cu toate acestea, nici primul, nici cel de-al doilea nu au observat că în textul documentului, la capitolul taxă anuală pentru fiecare masă de joc din cazino în loc de 360 de mii de lei, au fost indicate 180 de mii de lei.

Totul se bazează pe încredere

„Nu am citit documentul înainte de a-l semna”, recunoaşte Ioniţă. El afirmă că are încredere în consultanţii din comisie care au obligaţia de a pregăti varianta finală a proiectului de lege. „Nu am avut până acum incidente de acest fel. Practica este următoarea: după ce se votează în lectură finală în Parlament, fiecare deputat care a avut vreun amendament la lege vine la consultantul din comisie care se ocupă de editarea textului legii şi îi cere să introducă în document propunerea pe care a făcut-o”, explică Ioniţă, precizând că totul se bazează pe încredere şi bunul-simţ al deputaţilor şi consilierilor.

Şi fostul preşedinte interimar Mihai Ghimpu afirmă că nu a citit legea înainte de a o semna. „Preşedintele nu verifică greşelile şi dacă cifrele corespund. Eu am semnat având semnăturile celor responsabili. Eu nu sunt vinovat”, a spus fostul oficial. Iar actualul spicher Marian Lupu, care a mai deţinut această funcţie în perioada 2005-2009, a confirmat că şi atunci legile se semnau fără a fi citite, de aceea au fost zeci de cazuri când, după publicarea în Monitorul Oficial, se cerea să se publice rectificări.

Eroare sau lobby?

Totuşi, pentru că eroarea admisă de această dată a provocat pagube serioase bugetului, Lupu a cerut crearea unei comisii speciale care să investigheze modul în care în proiectul de lege adoptat a intrat un amendament neacceptat de Parlament. Rezultatele investigaţiilor comisiei încă nu au fost făcute publice. Cercetările noastre arată însă că „eroarea” nu a fost întâmplătoare.

Propunerea de a micşora taxa anuală pentru masa de joc a venit de la fostul deputat neafiliat Veaceslav Untilă. Contactat de JURNAL, acesta a mărturisit că a făcut această propunere la solicitarea unor operatori de cazinouri din Chişinău care i s-au plâns că nu vor putea plăti taxa mărită şi vor trebui să se închidă. „Am vrut să apăr întreprinzătorii mici. De aceea am propus ca în cazul cazinourilor care deţin până la şase mese de joc taxa de licenţiere să fie de 180 de mii de lei”, spune Untilă.  El recunoaşte că propunerea lui nu a fost acceptată de comisia lui Ioniţă şi afirmă că a abandonat-o.

Propunerea lui Untilă nu a fost respinsă

Ioniţă, la rândul său, îşi aminteşte că Untilă şi-a rostit amendamentul şi în cadrul şedinţei în plen a Parlamentului. „De obicei, amendamentele sunt acceptate fără a fi votate. De această dată, înţelegând care va fi impactul, am insistat să fie pus la vot şi nu a trecut”, spune preşedintele comisiei pentru economie. Stenograma şedinţei din 2 iulie 2010 arată însă altceva. Propunerea lui Untilă nu a fost pusă la vot de preşedintele şedinţei Serafim Urechean, chiar dacă acest lucru fusese cerut. Astfel, tacit, deputaţii încuviinţaseră micşorarea taxei. Rămăsese doar ca propunerea să fie inclusă în proiectul final de lege. Consultantul principal al Comisiei pentru economie, buget şi finanţe, Andrei Conişescu, responsabil de pregătirea textului final al legii şi primul care îşi pune semnătura pe document, a declarat pentru JURNAL că a introdus schimbarea regulamentar, pentru că Parlamentul nu o respinsese.

Deşi, potrivit unor surse de încredere, operatorii de cazinouri care s-au adresat lui Untilă fuseseră „în ospeţie” şi pe la consilier, Conişescu respinge acest lucru.

Vor putea fi recuperaţi banii?

De la adoptarea legii şi până în prezent, şase din cele opt cazinouri din Chişinău şi-au perfectat licenţe la preţ redus, iar statul a ratat un profit de circa 5,6 milioane de lei. Preşedintele comisiei economie, Veaceslav Ioniţă, susţine că banii vor putea fi recuperaţi după ce joia trecută deputaţii au votat un proiect prin care a fost majorată taxa pentru masa de joc de la 180 de mii la 360 de mii. „Juriştii mi-au spus că modificarea pe care am votat-o are efect reparatoriu şi prevede  recuperarea daunelor provocate de neconstituţionalitatea legii”, ne-a declarat deputatul.

Vicedirectorul Camerei de Licenţiere, Eduard Hadei, susţine însă că regulile de joc nu pot fi schimbate în timpul jocului. „Aproximativ 39 de mese de cazino figurează în registru cu taxa de 180 de mii. Cât priveşte efectul reparatoriu, în opinia noastră, nu cred că va fi posibil de aplicat”, a declarat funcţionarul.
Şi juristul Cornel Gurin crede că recuperarea milioanelor pierdute de la agenții economici va însemna o nouă decizie ilegală. „Agenții economici au respectat legea”, a explicat el.

Analistul politic Igor Boţan se declară şocat de mărturisirea făcută de fostul preşedinte Mihai Ghimpu care a recunoscut că nu citea legile pe care le semna. “Declarația domnului Ghimpu că nu are timp să citească legile pe care le votează m-a șocat. Domnul Ghimpu a avut timp de acțiuni de PR, de survolări cu elicopterul, dar de citit legile nu a avut timp. Despre ce fel de istorie de succes a R. Moldova vorbim?”, spune indignat analistul politic Igor Boțan.

Juristul Vitalie Nagacevschi afirmă că preşedintele Parlamentului şi şefii de comisii sunt obligaţi să citească toate actele pe care le semnează. „Ei poartă răspundere pentru fiecare document pe care şi-au pus semnătura, şi nu consilierii care au elaborat textul actului”, afirmă juristul. Totuşi Nagacevschi crede că responsabilii din Aparatul Parlamentului care au admis eroarea ar putea fi sancţionaţi disciplinar. În schimb, conducerea Parlamentului nu poate fi trasă la răspundere pentru că beneficiază de imunitate.

Cele 5,6 milioane de lei ratate anul trecut de stat din cauza unei „erori legislative” ar fi ajuns pentru reparaţia capitală a cinci şcoli sau a unui km de şosea.

Mariana RAȚĂ