Preşedintele Igor Dodon merge în Autonomia Găgăuză pentru a sărbători ziua în care această regiune a vrut să se separe de R. Moldova

Preşedintele R. Moldova, Igor Dodon, a anunţat miercuri, 16 august, că intenţionează să întreprindă o vizită la Comrat pentru a participa la aşa-numita „Zi a proclamării Republicii Găgăuzia”. Dodon a anunţat într-o postare pe Facebook că a avut o întâlnire cu başcanul Găgăuziei, Irina Vlah, cu care a discutat despre „situaţia actuală din ţară şi din regiune”.

„Am acceptat invitaţia de a participa, la 19 august, la festivităţile prilejuite de Ziua proclamării Republicii Găgăuzia şi de cea a oraşului Comrat. Cu plăcere voi felicita locuitorii autonomiei cu ocazia acestor sărbători. În calitate de cadou – un concert cu participarea formaţiei “Serebro” şi a interpretului Aleksandr Marşal”, a anunţat Dodon.

Se ştie că aşa-numita „Republică Găgăuză” și-a autoproclamat independența în urma unui congres al aleşilor locali din sudul R. Moldova la 19 august 1990. La două săptămâni, la 2 septembrie 1990, o adunare similară a avut loc la Tiraspol, unde aleşii locali au decis formarea aşa-numitei „republici moldoveneşti nistrene”, invocând o eventuală unire a Moldovei cu România. Autoritățile de la Chișinău au calificat cele două hotărâri drept anticonstituționale, după care au început o serie de tensiuni aplanate abia în 1994, când Parlamentul R. Moldova a adoptat Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei în componenţa R. Moldova. Din acel moment, entitatea separatistă și-a încetat existența, însă agenţii ruşi din autonomie ţin să sărbătorească crearea republicii la 19 august, și nu la 24 decembrie, când a fost adoptată Legea privind statutul regiunii.

Evenimentele care îl incriminează pe Dodon

Comentatorul politic, Oazu Nantoi, susține că pentru a înţelege comportamentul lui Igor Dodon, ar trebui să ne amintim de alte evenimente care au demonstrat că atât el, cât şi Irina Vlah, acţionează la comanda serviciilor ruseşti. „În primul rând, la 26 mai 2013, la Chişinău a fost organizată o conferinţă pretins ştiinţifică în cadrul căreia Igor Dodon, fiind deputat în Parlament, a prezentat proiectul de federalizare a RM inspirat din Memorandumul Kozak. Nu este cazul să uităm că la aceeaşi conferinţă a participat Tamara Guzenkova, director adjunct al Institutului rusesc de cercetări strategice, fondatori ai căruia este Vladimir Putin şi Mihail Fradkov, şeful actual al acestei instituţii, fost director al Serviciului de spionaj extern (SVR)”, a opinat observatorul.

„La 2 februarie 2014, în Autonomia Găgăuză, aminteşte el, a fost organizat cunoscutul referendum ilegal, după calapoadele Kremlinului, la organizarea căruia au participat deschis şi plenar atât Irina Vlah, cât şi Igor Dodon. Să nu uităm că în cadrul aceluiaşi referendum a fost votată nu numai opţiunea ‚spre Uniunea Vamală’, dar şi legea privind statutul amânat al autonomiei găgăuze, care prevedea că dacă RM semnează Acordul de Asociere la 27 iunie 2014, RM îşi pierde suveranitatea. Prin urmare, Autonomia Găgăuză capătă dreptul la autodeterminare externă. A doua zi, la 28 iunie 2014, urma să fie proclamată Republica Bugeac, cu participarea găgăuzilor din regiunea Odesa. Din fericire, acest scenariu a fost zădărnicit şi, din nefericire, iniţiatorii acestui pseudoreferendum, Igor Dodon şi Irina Vlah, nu au fost traşi la răspundere penală.”

O campanie propagandistică absolut inimaginabilă

Observatorul politic mai aminteşte că, la 22 martie 2015, înainte ca Irina Vlah să fie instalată ca başcan, Federaţia Rusă a iniţiat o campanie propagandistică absolut inimaginabilă ca cinism şi agresivitate. „Fiind la un post TV de la Comrat, le-am spus concetăţenilor noştri din autonomie: vi s-a părut că votaţi, în realitate, aţi fost violaţi. Violatorul complice a fost acelaşi Igor Dodon care, fiind la Moscova, a arătat cu degetul spre Irina Vlah, spunând că aceasta este dorită de Kremlin”, a observat el.

„Şi acum aceşti doi agenţi de influenţă ai Moscovei acţionează în conformitate cu scenariile scrise la Kremlin, afirmă el, lovind în statalitatea RM. Aceste scenarii au drept scop menţinerea RM sub cizma Rusiei. E regretabil că sunt realizate cu ajutorul celor care sunt fie başcan la Comrat, fie preşedinte la Chişinău. Am obosit să aud că RM este un stat captiv cu o justiţie selectivă şi că Parlamentul a pierdut orice legitimitate. Pentru existenţa unui stat, structurile acestuia trebuie să acţioneze în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare. Or nici structuri de stat nu avem, care să funcţioneze în confirmate cu legea, şi nici legislaţie care ar proteja drepturile democratice. Politicienii noştri doar mimează soluţionarea conflictului transnistrean, nemaivorbind de consolidarea societăţii”, a conchis comentatorul.