Preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici, şi-a dat demisia // DEMISIE

Preşedintele Institutului Cultural Român (ICR), Horia-Roman Patapievici, a anunţat joi, 2 august, într-o conferinţă de presă că demisionează. El este nemulţumit de transferul ICR, prin ordonanţa de urgenţă a Guvernului, în subordinea Senatului.

 

Bugetul ICR a fost redus cu o treime
De asemenea, Ministerul Finanţelor a anunţat că bugetul ICR a fost redus cu mai mult de o treime, Institutul Cultural rămânând fără 14,5 milioane de lei. „Am sesizat, din partea Senatului, o orientare spre abordarea naţionalistă. În viziunea guvernului Ponta, în 2012, arhitectura care a permis construcţia autonomiei ICR afectează sentimentul de apartenenţă la naţiunea română al celor stabiliţi în străinatate. Sufletul nostru este european, suntem sau români europeni, sau români deloc”, a subliniat Patapievici.

Preşedintele ICR a declarat, încă de marţi, că îşi va da demisia, împreună cu cei doi vicepreşedinţi ai instituţiei. Decizia a venit după ce Curtea Constituţională a respins sesizarea Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea ordonanţei de urgenţă a Guvernului prin care ICR a trecut din subordinea Administraţiei Prezidenţiale în cea a Senatului.

 

Omenii de cultură basarabeni regretă demisia lui Horia-Roman Patapievici

 

Demisia lui Patapievici este privită cu regret de către oamenii de cultură din România, Republica Moldova şi din alte ţări.

 

Cunoscutul prozator Vladimir Beşleagă afirmă că noua guvernare a României a comis un act de ilegitimitate trecând ICR din subordinea Administraţiei Prezidenţiale în cea a Senatului României. „ICR este o instituţie care a promovat imaginea ţării în lume, îşi făcea datoria la cel mai înalt nivel. ICR a deschis noi filiale, inclusiv la Chişinău. Noi am aşteptat demult acest eveniment promis care tot întârzia, dar în sfârşit s-a produs, în 2010. ICR desfăşoară acţiuni culturale organizate de profesionişti, care ţin la cultura română şi ştiu cum s-o promoveze”, opinează Vladimir Beşleagă, considerând că „gestul la care a fost nevoit să recurgă Horia-Roman Patapievici, un om de mare valoare şi un om la locul lui, este un act de înaltă demnitate. El nu vrea să se milogească, să se înjosească în faţa acestor tipi care au venit la conducerea României şi care încalcă până şi legile elementare ale dreptului internaţional şi prevederile Constituţiei”.

 

Potrivit compozitorului Ghenadie Ciobanu, deputat în Parlamentul R. Moldova, demisia preşedintelui ICR e determinată de conjunctura politică actuală din România. „Regretăm că Horia-Roman Patapievici pleacă de la conducerea ICR. El a avut o mare deschidere spre oamenii de cultură din Republica Moldova. A contribuit la fondarea ICR „Mihai Eminescu” de la Chişinău, a fost de mai multe ori aici, inclusiv la inaugurarea ICR Chişinău. A ţinut de asemenea prelegeri foarte interesante, a avut numeroase întâlniri cu intelectualitatea basarabeană şi a susţinut, cu toată responsabilitatea, cultura română din R. Moldova”.

Solicitat de JURNAL, Mihai Fusu, actor, regizor, realizator şi prezentator de emisiuni tv, a menţionat: „Horia-Roman Patapievici e una dintre personalităţile ilustre ale culturii române, el a susţinut deschiderea unei filiale a ICR în R. Moldova. ICR Chişinău a demarat atât de puternic şi a devenit atât de indispensabil culturii noastre, încât o schimbare a politicii culturale a ICR ar fi regretabilă”.

 

Alexandru Bantoş, redactor-şef al revistei „Limba Română”, a declarat pentru JURNAL: „Revista „Limba Română” este câştigătoare, împreună cu alte publicaţii din Republica Moldova, a concursurilor organizate de ICR, fapt ce a favorizat apariţia sa cu regularitate şi în condiţii grafice excelente. Este una din cele mai fructuoase perioade ale activităţii noastre în decursul a două decenii. Iată de ce regretăm evenimentele derulate în jurul ICR-ului, întrucât conducerea şi colaboratorii acestei instituţii, înţelegând menirea revistei „Limba română”, ne-au acordat permanent sprijinul necesar pentru a edita o publicaţie de ştiinţă şi cultură destinată instituţiilor de învăţământ, precum şi publicului larg”.

 

Irina Nechit