Presa în capcana sondajelor

Sondajele favorizează unele surse media

Deşi susţin că sunt lideri pe piaţă, unele companii care efectuează sondaje defavorizează unele surse media în folosul altora. Chiar dacă susţin că măsurătorile efectuate sunt corecte, experţii în domeniu îi contrazic, menţionând că sunt subiective şi nu reflectă realitatea, deoarece pot clasa o publicaţie cu un tiraj important la coada clasamentului.

Bogdan Ciobanu

„TNS Moldova efectuează două tipuri de sondaje: unul, la cererea clienţilor, şi sondaje privind consumul şi stilul vieţii, realizate pentru clienţii noştri”, a declarat pentru JURNAL Irina Toma, manager TNS Moldova. „Al doilea tip de măsurători se face de două ori pe an şi sunt intervievate 1 200 de persoane din oraşele mari. Persoane din mediul rural nu chestionăm pentru că situaţia este catastrofală”, spune reprezentanta TNS Moldova.

Nu există nemulţumiţi

Toma crede că sondajele sunt relevante. „Noi intervievăm persoanele din centrele raionale care au mai mult de 15 mii de locuitori. De regulă, îi întrebăm pe oameni dacă ştiu ziarul, dacă l-au citit în ultima jumătate de an, care este frecvenţa lecturării, dacă au citit ultimul număr, dacă au cumpărat ziarul sau l-au împrumutat de la cineva. După aceasta se face o analiză a răspunsurilor. De menţionat că ancheta are 104 pagini şi de aceea se lasă la domiciliul persoanei intervievate pentru trei zile, după care se revine pentru a verifica dacă a fost îndeplinită şi a o aduce la oficiu”, spune Toma.

Managerul susţine că nu au avut surse media care să fie nemulţumite de măsurătorile efectuate. „Aceste sondaje sunt echidistante. Pot fi nemulţumite ziarele care au un număr mai mare de abonamente, dar care – măsurătorile o arată – nu sunt atât de cunoscute. Înseamnă că ar trebui să se lucreze la marketing”, conchide angajata.

Una scrii, alta gândeşti, şi alta spui

În acelaşi timp, Ion Pârţachi, şeful catedrei Statistică şi Previziune Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din Moldova, spune că în RM există o problemă cu interpretarea cifrelor, pentru că nu sunt date sursele. „Depinde cine sunt persoanele intervievate. Sunt vorbitori de română care citesc şi ziare în limba rusă. Sunt ucraineni care sunt interesaţi şi de ziarele româneşti, şi de cele ruseşti. În acelaşi timp, unii vorbitori de limbă rusă nu vor citi niciodată presa de limbă română. Dacă nu se ia în consideraţie acest fapt, deja este o lacună”, opinează Pârţachi. Acesta comunică şi faptul că în RM sondajele, de cele mai dese ori, nu sunt corecte. „La noi una scrii, alta gândeşti, şi alta spui”, comunică acesta.

„Este evident că unele surse media sunt favorizate în detrimentul altora. Un ziar care a avut în a doua jumătate a anului trecut o scădere drastică a numărului de abonaţi apare în studiul efectuat de această companie ca având un tiraj de trei ori mai mare. E adevărat că ziarul a fost satisfăcut de acest studiu, dar vor avea de suferit publicaţiile care au mai mulţi cititori, pentru că o agenţie de publicitate va lua datele acestui aşa-zis sondaj şi va plasa publicitatea pe paginile lui”, ne-a comunicat un expert în domeniu, care a solicitat anonimatul.

Notorietate vs numărul abonamentelor

Unii clienţi TNS spun că au renunţat la servicii. „Au fost cazuri când un talk-show politic avea un rating bunişor. Dar când am mai săpat, am văzut că persoanele care priveau emisiunea aveau vârsta de 11 – 13 ani. Nu au putut să explice cum este posibil să avem un rating mare în perioada când a căzut emisia sau dacă la ora respectivă era plasată publicitate”, ne spune angajata unui post tv. Aceasta menţionează că de multe ori se merge pe notorietate, nu pe numărul real al abonamentelor. „Nu-ţi vor explica niciodată de ce un ziar care are un tiraj de 20 de mii de abonamente se află la coada clasamentului lor, în timp ce unul cu două mii este cotat ca lider pe piaţă”, comunică aceasta.

Galina Zablovscaia, director executiv al Asociaţiei Agenţilor de Publicitate din Moldova (AAPM), susţine că până nu demult, în domeniul monitorizării presei era doar TNS, care a devenit lider pe piaţă. „În funcţie de studiile realizate, agenţiile de publicitate îşi aleg clienţii pentru că nu erau alte variante. Atunci când vor apărea alţi jucători, care vor oferi studii de calitate la un preţ acceptabil, aceştia se vor reorienta. Pe moment, chiar dacă studiile nu sunt chiar atât de relevante, agenţii de publicitate tot la ele apelează”, susţine directorul executiv.

Ziare dispărute figurau în sondajul efectuat

Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente (API), ne-a comunicat că aceste sondaje au o credibilitate relativă. „Totul depinde de metodologia folosită. Mi-am dat seama de corectitudinea acestor studii când am văzut că în ele apar ziare dispărute de pe piaţă. Acestea de cele mai dese ori dezavantajează ziarele locale şi cele naţionale care sunt distribuite în localităţile rurale. Pentru că sunt intervievaţi oamenii din oraşe, în timp ce cititorii din sate sunt lăsaţi la o parte. Unii editori din presa locală ni s-au plâns de faptul că datele unui asemenea raport arătau că audienţa era mai mică în comparaţie cu tirajul”, spune Macovei.

Potrivit directorului API, publicarea acestor studii poate aduce un prejudiciu de imagine anumitor publicaţii. „În acelaşi timp, pot fi instrumente eficiente pentru organizarea managerială a ziarelor care ar trebui să scoată maximum de informaţii utile. În rest, în situaţia în care există anumite probleme la alcătuirea acestor sondaje, ziarele au de suferit”, conchide acesta.

Studiile nesindicalizate nu pot fi verificate

Este sceptic faţă de rezultatele sondajelor de opinie şi Stanislav Popov, director executiv al Biroului de Audit al Tirajelor şi Internetului (BATI). „Le pun la îndoială din cauza că sunt studii contra plată. Rapoartele realizate de BATI sunt studii sindicalizate, la comanda industriei. Au anumite reguli care au fost acceptate de toţi participanţii. Rezultatele oferite sunt credibile şi pot fi verificate”, a declarat pentru JURNAL Popov.

Acesta susţine că atunci când un studiu este realizat la comanda unui singur agent economic, rezultatele sunt îndoielnice. „Concluziile le trag agenţii de publicitate care apelează la aceste rapoarte. În funcţie de rezultate, aceştia aleg sursele media în care publică materiale publicitare. Studiile nesindicalizate nu pot fi verificate. De aceea, dacă o companie cum ar fi TNS s-a impus pe piaţă şi altă sursă de informare nu există, agenţii apelează la aceste rapoarte”, spune directorul executiv BATI.