Premiul Libertăţii pentru Dirk Schuebel

Shuebel si LeancaÎn ziua când împlineşte 14 ani, JURNAL de Chişinău îl premiază pe diplomatul care sprijină RM în demersul său european

JURNAL de Chişinău conferă Premiul Libertăţii-2013 şefului Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău în perioada 2009-2013, Dirk Schuebel, în prezent şef al Departamentului pentru ţările Parteneriatului Estic în cadrul Serviciului European pentru Acţiune Externă. JURNAL de Chişinău i-a conferit diplomatului UE Premiul Libertăţii pentru merite personale în susţinerea proceselor de democratizare a RM, precum şi pentru sprijinul oferit RM în parcursul european al acesteia.

În noiembrie 2009, perioada când Dirk Schuebel prelua mandatul de ambasador al Uniunii Europene la Chişinău, Republica Moldova nici nu începuse negocierile pe marginea Acordului de Asociere la UE. În august curent, la finele mandatului lui Dirk Schuebel, Republica Moldova avea deja negociat Acordul de Asociere şi Acordul privind Zona de Liber Schimb ca parte integrantă a acestuia. Acordul urmând să fie parafat la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius care se va desfăşura în noiembrie 2013. „Am reuşit multe împreună. RM nu mai este cea pe care am găsit-o în noiembrie 2009. Această ţară a devenit mai liberă, mai deschisă. Când am venit, nici nu au început negocierile pe marginea Acordului de Asociere, iar când plec aceste negocieri s-au şi sfârşit. Este un mare succes. În mass-media se duc discuţii deschise, vibrante. Economia e mai deschisă, deşi sunt foarte multe obstacole. Consider că incidentul din Pădurea Domnească n-ar fi ieşit la iveală dacă s-ar fi produs mai devreme”, a declarat Dirk Schuebel în cadrul unui interviu acordat JURNALULUI în august curent.

„Corupţia, flagelul numărul unu”

Pe parcursul celor patru ani de mandat la Chişinău, Dirk Schuebel s-a manifestat drept un critic exigent al corupţiei ca fenomen social şi politic din Republica Moldova. De fapt, Dirk Schuebel a ţinut de fiecare dată să menţioneze că domeniul combaterii corupţiei în Republica Moldova rămâne cea mai sensibilă chestiune şi poate cea mai mare nereuşită a mandatului său. „La capitolul carenţe se află lupta împotriva corupţiei. În acest sens, nu se observă o ameliorare. Această chestiune trebuie abordată cu seriozitate pentru că este cea mai mare problemă cu care se confruntă RM. Ţara voastră nu este chiar aşa de săracă precum se pretinde. Când bunurile se vor distribui în mod egal, deci când se va sfârşi corupţia, bunăstarea cetăţenilor va spori considerabil. Acordul de Asociere şi Regimul Liberalizat de Vize va contribui la acest lucru.”

Luare de atitudine

Nu putem să nu remarcăm şi atitudinea luată de Dirk Schuebel faţă de crima din Pădurea Domnească. Atunci Dirk Schuebel spunea că demnitarii de stat participanţi la vânătoarea din rezervaţia naturală trebuie să se autosuspende din funcţii. „Au trecut două săptămâni până publicul a aflat despre asta. Într-o aşa ţară mică, mă duce la gândul că cineva cu adevărat a vrut să ascundă acest incident. Ar fi foarte înţelept pentru ca cei care au participat la această vânătoare şi care deţin funcţii în structuri de drept şi judiciare să fie suspendaţi din funcţie. Aşa se face într-o ţară europeană”, a declarat Dirk Schuebel în ianuarie 2013. După o săptămână de la declaraţiile lui Schuebel, procurorul general Valeriu Zubco şi-a prezentat demisia.

Dirk Schuebel a criticat şi decizia Curţii Constituţionale care a anulat decretul preşedintelui Nicolae Timofti prin care Vlad Filat a fost numit candidat la funcţia de prim-ministru. „Noi am rămas surprinşi de decizia Curţii Constituţionale”, a spus Dirk Schuebel în martie curent pentru radio Europa Liberă.

În cei patru ani în care Dirk Schuebel a exercitat funcţia de şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, UE a acordat Republicii Moldova 550 de milioane de euro în formă de granturi.

Schuebel a reuşit, după un serie de tratative cu autorităţile autoproclamate din stânga Nistrului, să organizeze la 26 mai curent – pentru prima dată la Tiraspol – Ziua Europei. Dirk Schuebel spunea atunci pentru JURNAL de Chişinău că este mulţumit de flexibilitatea pe care au demonstrat-o„autorităţile” de la Tiraspol în organizarea sărbătorii.

Premiul Libertăţii, la cinci ani, iar JURNALUL la 14!

Premiul Libertăţii a fost instituit de ziarul „Jurnal de Chişinău” în 2009. Distincţia este acordată pentru curaj şi consecvenţă în promovarea valorilor democratice şi ale statului de drept. În 2009, Premiul Libertăţii i-a revenit post-mortem lui Valeriu Boboc, tânărul în vârstă de 23 de ani care şi-a pierdut viaţa în timpul protestelor anticomuniste din noaptea de 7 aprilie. În 2010, premiul i-a fost acordat jurnalistului Ernest Vardanian încarcerat la Tiraspol. În 2011, Premiul Libertăţii i-a fost conferit Regelui Mihai I al României „pentru curajul de a nu se fi dezis de jurământul său şi de a-i reprezenta pe toţi românii şi pământurile româneşti care au fost înstrăinate „ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă”. În 2012, Premiul Libertăţii a mers la Alexandru Bejan, tânărul torturat de „autorităţile” de la Tiraspol fiind acuzat de către acestea de terorism, pentru curajul de a rezista în condiţii ostile şi demnitatea cu care îşi apără drepturile cetăţeneşti.

Vadim Vasiliu

 

 

The following two tabs change content below.