Prelipceanu zdruncină școala moldovenească

Simularea examenului de Bac la Limba și Literatura Română a provocat discuții în contradictoriu despre calitatea sistemului educațional din Republica Moldova

După simularea examenului de Bac la Limba și Literatura Română din 3 aprilie curent, mai mulți elevi și profesori și-au exprimat indignarea față de sarcina subiectului I al probei – un poem al scriitorului Nicolae Prelipceanu, „Oglindă veche”. Majoritatea școlarilor susțin că, în decursul anilor de liceu, au învățat operele marilor scriitori români, iar despre Prelipceanu nici măcar nu au auzit. Totodată, unii profesori admit că poemul acestui scriitor este mai dificil, dar nu este „filosofic”, ci „comprehensiv”.

Cristina Codreanu, elevă în clasa XII la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Chișinău, profil umanist, consideră includerea acestui poem în test drept „irelevantă” din cauza că trei ani a studiat operele lui Eminescu, Vieru, Alecsandri.

„După asta, la final, avem la examenul de simulare o poezie de un autor necunoscut, pe care nu poți să o găsești nici pe internet. Poemul nu are semne de punctuație sau un subiect care s-ar încadra în programa pe care am studiat-o noi”, și-a dat cu părerea eleva.

Sarcina consta, potrivit ei, să fie identificate motivele, figurile de stil, mesajul global și, de asemenea, să facă tangențe cu alte opere.

Poemul „straniu”

Aceeași opinie este împărtășită și de alți colegi de ai săi, potrivit Cristinei, deoarece nu au știut nimic despre acest autor și nici de opera lui. „După examen, am vrut să o analizăm, dar nu am găsit-o nici pe net. În plus, poezia nu are semne de punctuație și, conform unei alte sarcini, a trebuit să le punem noi”.

De asemenea, eleva ne-a mai spus că tema abordată în poem a fost una „ciudată”. „De obicei, nu studiem poezii cu motive religioase. Prin urmare, a fost dificil să te gândești cu ce poezii ai putea să faci tangențe”, a motivat ea.

Elena Sârbu, profesoară la același liceu, crede că nu este corect să li se dea elevilor o astfel de poezie, deoarece examenul de bacalaureat ar trebui conceput pentru nivelul mediu, ca toți elevii să îl poată susține. În timp ce poemul lui Prelipceanu este pentru elevii cu un nivel avansat de cunoștințe, „filozofic”.

„Nu văd o problemă în introducerea unui text al unui autor necunoscut. Elevii mei s-au descurcat. E clar că au avut nedumeriri. Au deslușit greu mesajul, dar au îndeplinit sarcinile”, ne-a comunicat profesoara.

„Pretestarea este un text pentru toți”

Referindu-se la conținutul testului cu pricina, scriitorul Mircea V. Ciobanu, director editorial la Editura „Știința”, a admis că ar trebui să fie ales un text mai accesibil la examenele de Bac, dar testul cu pricina nu a fost unul „filozofic”, ci „comprehensiv”.

„O fi fiind el un pic dificil, dar poate asta ar trebui să facem, să îi testăm pe elevi să comenteze un text fără a citi comentarii la el. Elevul trebuie să fie deprins să înțeleagă orice gen de text”, a observat Mircea V. Ciobanu, autor de manuale la aceeași disciplină.

„Aceasta înseamnă testarea adevărată a sistemului, înseamnă că ceva nu funcționează. Pretestarea este un test pentru elevi, profesori și, eventual, pentru cei care au făcut testul. E o testare a întregului sistem. Înseamnă că am putea fi toți restanțieri”, a declarat Mircea V. Ciobanu.

În același timp, directorul editorial de la „Știința” a subliniat că pretestarea îi va ajuta poate pe autorii testului să facă anumite deducții: „Aceasta înseamnă testarea adevărată a sistemului, înseamnă că ceva nu funcționează. Pretestarea este un test pentru elevi, profesori și, eventual, pentru cei care au făcut testul. E o testare a întregului sistem. Înseamnă că am putea fi toți restanțieri”.

Întrebat de JURNAL care este criteriul de selecție a subiectelor la testul de la Bac, Mircea V. Ciobanu a afirmat că, până la evaluare, trebuie să fie consultat curriculumul la limba și literatura română pentru liceu, care prevede competențele unui elev absolvent.

„Dacă acolo există competența să comenteze un text necunoscut dintr-un autor contemporan, absolventul trebuie să poată comenta acest text”, a menționat Ciobanu.

Testele sunt elaborare de profesori cu grad didactic superior și gradul întâi pe care îi are ministerul de resort într-o casetă.

„Revolta ar trebui pusă în seama profesorilor”

Profesoara universitară și scriitoarea Maria Șleahtițchi s-a declarat pe facebook uimită de „revolta” liceenilor împotriva unui poem de Nicolae Prelipceanu. „Este un text accesibil dacă citești poezie de factură diferită, nu doar pe cea scrisă de unul-doi poeți”, a scris Șleahtițchi într-o postare pe Facebook.com.

„Revolta ar trebui pusă în seama profesorilor de română care, de regulă, îi recunosc ca poeți doar pe Eminescu și Vieru. Ei sunt, fără îndoială, poeți, iar Eminescu a avut geniu. În poezia română sunt însă și alți autori”, a adăugat profesoara.

Maria Șleahtițchi a spus liceenilor că poezia română este bogată, variată și are mulți poeți minunați. „Tot alții și alții le completează rândurile”, îndemnându-i: „Învățați-vă să îi citiți! Veți avea sufletul și mintea mai bogate!”.

La rândul său, Iraida Condrea, profesoară la Universitatea de Stat din Moldova, comentând postarea Mariei Șleahtițchi, a remarcat: „Tot profesorii rămân proști / învinuiți, după atâtea formări, reciclări, evaluări. Nu mi se pare corect, ceva nu se leagă”.

„Liceenii trebuie să poată comenta orice text”

„Nu, nu, nu”, a reacționat Șleahtițchi. „Pe unii însă îi bănuiesc de comoditate. Și comoditatea lor se manifestă cam așa: când au în față un text mai dificil, căruia ar trebui să-i potrivească cheia de lectură și interpretare, preferă să îl evite, să îl elimine din grila didactică.”

Mai mult, Șleahtițchi a scris că i se pare simptomatic faptul că, an de an, au loc „revolte” împotriva poeziei: „După mine, oricare ar fi textul propus pentru analiză, liceenii ar trebui să îl poată comenta și să spună de ce le place sau nu textul. Aș da ‚zece’ în ambele cazuri, dacă ar fi în stare să își motiveze opțiunile. Asta aș face, dacă aș fi profesor de liceu, dar… sunt un simplu universitar care a încercat să formeze profesori de limba și literatura română. Uneori mi-a reușit și pentru asta le sunt recunoscătoare foștilor mei studenți”.

Timp de două zile nu am putut obține un răspuns de la directorul Agenţiei Naţionale pentru Curriculum şi Evaluare, Anatol Topală. Secretara acestuia, Nadejda Dimitrova, ne-a promis că revine ea cu un răspuns, dar nu și-a ținut promisiunea.

Sesiunea de bacalaureat va fi organizată în perioada 4–21 iunie 2019. În sesiunea 2019, au fost înregistrați 17.442 de candidați, dintre care 2.405 (13,79%) sunt candidați restanțieri din sesiunile anterioare.