Praf şi pulbere

„Dacă după 28 septembrie nu este emis un decret prin care Parlamentul actual este dizolvat, toate hotărârile care vor fi luate ulterior, după 29, din punctul meu de vedere şi din punct de vedere al Constituţiei, vor fi neconstituţionale, ilegale”, Dumitru Pulbere, preşedintele Curţii Constituţionale.

De ce 28 septembrie?

Nu ştim cât de „ilegale” vor fi hotărârile luate după această dată, cert e că datul cu părerea pe la televiziuni al domnului judecător Pulbere este ilegal. Dar asta o lăsăm pentru sfârşitul prezentului articol.

„Logica” judecătorului Pulbere îşi trage seva din decretul privind dizolvarea Parlamentului de legislatura a XVIII-a din 29 septembrie 2010. Judecătorul Pulbere nu a citit atent nici Constituţia şi nici decretul semnat de fostul preşedinte interimar Ghimpu. Dacă le-ar fi citit, nu ar fi făcut o asemenea afirmaţie.

Potrivit art. 78 din Constituţia Republicii Moldova, imposibilitatea alegerii preşedintelui este indisolubil legată de dizolvarea Parlamentului şi stabilirea datei alegerilor în noul Parlament. Alte cazuri prevăzute de legea fundamentală pentru dizolvarea Parlamentului sunt imposibilitatea formării Guvernului, blocarea procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni şi neacceptarea votului de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură (a se citi art. 85 din Constituţie în integralitatea sa). Avem un guvern condus de către premierul Filat, emanaţie a unei alianţe politice din Parlamentul Republicii Moldova. Procedura de adoptare a legilor nu a fost şi nu este blocată. Declaraţiile liderului comunist Vladimir Voronin relevă faptul că nu vom avea un preşedinte ales de actuala legislatură sau, dacă îl vom avea, acesta va purta numele Zinaidei Greceanâi. Mai exact, alegerile vor avea loc pentru că aşa le prescrie norma imperativă a art. 78, dar preşedintele nu va fi ales. Non habemus papam! Dacă alegerile preşedintelui nu vor avea loc până pe 28 septembrie 2011, inclusiv, ci mai târziu, în baza cărui text din Constituţie argumentează judecătorul Pulbere dizolvarea Parlamentului pe această dată?

Când trebuie să aibă loc alegerile pentru preşedinte?

În concordanţă cu art. 85 alin. (3) din Constituţie, „în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată”. În conformitate cu art. 10 alin. (3) al Legii nr. 1234/2000, lege organică ce dezvoltă procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova, „în cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Următoarea dizolvare a Parlamentului va avea loc într-un termen rezonabil, după expirarea unui an de la data ultimei dizolvări”.

Astfel, prezenta legislatură nu poate fi dizolvată mai devreme de 29 septembrie 2011 şi nu înainte de a avea loc alegerile pentru preşedinte.

Potrivit art. 90 alin. (4) al legii fundamentale, „în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou preşedinte”.

Parlamentul Republicii Moldova a desemnat, pe 30 decembrie 2010, un nou preşedinte interimar (Marian Lupu), instituind interimatul funcţiei de preşedinte interimar, adică un interimat succesiv, situaţie nereglementată de Constituţie şi legislaţie. Folosind metoda analogiei, vom constata că termenul de 2 luni prevăzut de art. 90 alin. (4) este valabil şi pentru situaţia interimatului funcţiei de preşedinte interimar. Unde există aceleaşi raţiuni trebuie dată aceeaşi soluţie (Ubi eadem est ratio, eadem solutio esse debet). Prin urmare, alegerile preşedintelui trebuiau să aibă loc pe data de 30 februarie 2011. Fireşte, termenul de 2 luni s-a consumat. O explicaţie pentru care nu au avut loc alegerile până acum ar fi şi aşteptarea hotărârii CC în privinţa ridicolei sesizări privind interpretarea art. 78 din Constituţie. O alta, faptul că indiferent dacă ar fi fost iniţiată alegerea preşedintelui, iar operaţiunea s-ar fi soldat cu un eşec, Parlamentul nu s-ar fi putut dizolva înaintea termenului de 29 septembrie 2011.

Alegerile pentru preşedinte trebuie să aibă loc, în opinia noastră, cel târziu pe data de 14 octombrie. Dacă Voronin nu-şi va da girul pentru votul comuniştilor, vor fi organizate alegeri repetate, în cel mult 30 de zile, în condiţiile Legii nr. 1234/2000 cu privire la procedura de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. Dacă şi alegerile repetate vor menţine aceeaşi stare, Parlamentul va trebui dizolvat în termen de 45 de zile pentru imposibilitatea votării preşedintelui. Termenul de 45 de zile este preluat, prin analogie, din art. 85 alin. (2) „Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 45 de zile […]”. Însumate fiind aceste cifre, avem ca rezultat data de 29 decembrie, adică 3 luni după 29 septembrie. Termenul de 3 luni, furnizat analogia legis de art. 61 alin. (3) din Constituţie, constituie termenul maxim în care poate fi dizolvat Parlamentul Republicii Moldova.

Scenariul pe care îl propunem este o condiţie suficientă pentru regăsirea acţiunilor actorilor politici din Parlament în albia constituţionalităţii.

A se lua aminte:

1. Denumirea „Înaltă Curte” dată de unii deputaţi comunişti în sesizările lor, dar şi de majoritatea analiştilor politici Curţii Constituţionale, reprezintă o formulă improprie. Sintagma este potrivită pentru instanţa supremă din ierarhia instanţelor judecătoreşti, pentru Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova. Potrivit art. 134 alin. (1) din Constituţie, „Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova”. Când spui despre o Curte că este „înaltă”, o faci comparând-o cu alte instanţe judecătoreşti, care sunt „joase”, de „rang” inferior. Curtea Constituţională are vocaţia unei instanţe politico-jurisdicţionale şi, fiind unica de acest tip din Republica Moldova, nu are cu ce sau cu cine fi comparată.

2. Prin Adresarea nr. 1212/2011 către CC, câţiva savanţi comunişti, printre care şi strălucitorii Serghei Sârbu şi Artur Reşetnicov, cer CC revizuirea, în regim de urgenţă, a Hotărârii nr. 2 din 8 februarie 2011, prin care să fie soluţionată problema termenului concret de iniţiere a procedurii de alegere a preşedintelui Republicii Moldova. Savanţii nu au citit încă prevederile art. 140 alin. (2) din Constituţie: „Hotărârile Curţii Constituţionale sunt definitive şi nu pot fi atacate”.

3. Într-o emisiune, analistul politic Igor Boţan îi face curte preşedintelui CC Dumitru Pulbere (îi face curte preşedintelui unei Curţi!), mai-mai să-l ceară în căsătorie pe platoul de televiziune. Îl sfătuim pe domnul Boţan, distins descurcător de iţe din politica pruto-nistreană, să aibă grijă pe cine laudă. Legea nr. 317-XIII/1994 cu privire la Curtea Constituţională instituie obligaţia judecătorului CC de a nu lua poziţii publice sau de a da consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale şi obligaţia de a nu permite folosirea funcţiei sale în scop de propagandă de orice fel. Legiuitorul consacră astfel ceea ce se numeşte în doctrină obligaţia de rezervă a judecătorului, păstrarea prudenţei şi măsurii în exprimarea opiniei personale, abţinerea de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor sale. Conform art. 18 din aceeaşi lege, mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează şi în caz de ridicare a mandatului. Ridicarea mandatului intervine atunci când este încălcat jurământul şi obligaţiile funcţiei.

Tudor Papuc

The following two tabs change content below.