Povestea basarabeanului Corneliu Tiulenev, somelier în Danemarca

Spune-i lui Corneliu Tiulenev ce mănânci şi îţi spune ce să bei. Basarabeanul, somelier în Danemarca, a învăţat ritualul servirii vinului în Italia, iar acum ştie cel mai bine ce vin italian se potrivește de minune la sarmale sau ce vinuri moldoveneşti sunt ideale la cele mai fine mâncăruri exotice. Într-un interviu pentru JURNAL de Chişinău, vinificatorul ne-a vorbit despre parcursul său, despre calităţile pe care ar trebui să le aibă un bun somelier, precum şi ce părere are despre vinurile produse în Republica Moldova.

Nina TOFAN

Corneliu Tiulenev e originar din Oneşti, Edineţ, dar a plecat din R. Moldova acum 14 ani, după ce a absolvit facultatea. A locuit ani buni în Italia, ţară despre care ne spune că i-a rămas la inimă mai mult decât se aștepta el, iar din 2015 locuieşte la Copenhaga, Danemarca, şi lucrează în calitate de manager somelier la o companie ce deţine două restaurante şi un magazin de vinuri.

Majordom în Italia

Oneşteanul a absolvit Facultatea de Drept la Chişinău, dar în 2003 a plecat în căutarea unei ţări cu un sistem social mai sănătos. Împreună cu soţia sa, a ales să se stabilească cu traiul în Italia, unde locuiau mama şi fratele lui. „Primul din cei 12 ani, cât am stat acolo, a fost cel mai greu. Am avut diferite joburi, printre care îngrijitor de persoane vârstnice, vânzător în telecomunicaţii, administrator al unei clădiri, iar vreme de zece ani am lucrat majordom în case ale nobililor, ale şefilor de state, dar şi în cluburi elitiste, precum Rotary Club şi Cavaglieri di Malta. Muncind în acest domeniu, am avut ocazia să degust foarte multe vinuri şi, încetul cu încetul, am început a le distinge şi a le aprecia. Atunci m-am gândit că meseria de somelier ar putea fi una de viitor pentru mine, căci mâncarea şi băutura e o necesitate, deci industria gastronomiei şi a vinurilor nu va cunoaște declinul”, ne spune Corneliu Tiulenev.

Pentru cei care nu cunosc termenul, somelierul, supranumit „lordul vinului din restaurantele de lux”, este persoana responsabilă de alegerea celor mai bune vinuri, care să se potrivească de minune cu bucatele servite de către client. Arta degustării vinului se învață, iar pentru ea se fac sacrificii. Un degustător profesionist nu mănâncă prea sărat, prea iute, nu bea alcooluri tari și nici cafea.

Danemarca a ieşit în pole-position”

Contra sumei de 10.000 de euro, basarabeanul a făcut un curs de formare profesională pentru somelieri la „ALMA, La Scuola Internazionale di Cucina” din Colorno (provincia Parma). Studiile au durat şapte luni, cinci zile pe săptămână, câte opt ore pe zi, iar la absolvire Corneliu Tiulenev ştia să recunoască vinurile după culoare, miros şi gust.

Îi plăcea Italia, dar după ce s-a văzut somelier cu acte în regulă a decis că are nevoie de o schimbare, mai ales că la începutul cursului i s-a oferit posibilitatea să aleagă unde va face stagiul de practică. „M-am gândit să mă mut în altă ţară, iar după ce m-am documentat, Danemarca a ieşit în pole-position. Aşa că în 2015 am părăsit Italia şi m-am mutat aici, la Copenhaga”, ne spune basarabeanul.

Primele zece luni a muncit la un restaurant de lux decorat cu o stea Michelin, iar de un an s-a angajat în calitate de manager somelier la o companie ce deţine două restaurante și un magazin de vinuri.

De ce vinul de casă poate fi dăunător uneori

După părerea lui Corneliu Tiulenev, care vorbeşte fluent cinci limbi, un somelier trebuie să ştie să asculte clientul, iar pentru a şti ce să-i recomande acestuia – să deguste cât mai multe vinuri, pozitiv și în mod profesionist. El degustă toate sticlele pe care le deschide, iar până azi a deschis mii de sticle de vin, de la cele mai exotice, cum ar fi vinul de culoare albastră, la cele mai scumpe din lume, cum e un Chateau Petrus din 2004, care costă 2.000 de euro. Tocmai de aceea am ţinut să-l întrebăm ce părere are despre vinurile produse în Republica Moldova.

Cred că vinurile albe de la noi sunt aproape perfecte alături de bucate exotice, tot aşa cum un Sangiovese s-ar potrivi de minune la sarmale. Dacă vreţi să dăruiţi prietenilor din străinătate un vin bun, dintr-un soi de struguri ce se cultivă pe podgoriile noastre, vă recomand să alegeţi unul din Rara Neagră. Mie îmi place vinul de casă, dar pentru că îi lipsesc una sau două proceduri de finisare, poate uneori fi dăunător. Cât despre calitatea celor îmbuteliate, cred că vinificatorii din Moldova mai au de învăţat”, consideră somelierul.

Îmi lipseşte frumuseţea Moldovei”

Corneliu Tiulenev locuieşte la Copenhaga împreună cu soţia sa, lucrător social într-un ONG, şi cu fiul lor în vârstă de şapte ani. Vine mai rar în Republica Moldova, dar spune că ştie de pe internet despre tot ce se întâmplă acasă.

Am mers la vot şi cât am stat în Italia, mergem şi de când stăm aici, în Danemarca. Situaţia politică şi economică în republică e foarte grea – o înțelegem şi noi, cei care stăm departe de locurile natale. Nu ştiu dacă m-aş întoarce să locuiesc acolo, dar îmi lipseşte frumuseţea Republicii Moldova şi abia aștept să vin acasă într-o vacanţă enologică şi gastronomică pentru a cunoaște mai bine vinurile noastre”, ne-a mai spus el.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)