Pomul de Crăciun din Chişinău arată ca o ţaţă

KITSCH // Pomul de Crăciun din centrul Chişinăului, împodobit de femeile care strâng frunzele din capitală, arată ca o Chiriţă. Cu de toate pe el şi fără bun-gust

Chişinăuenii s-au bucurat că, în acest an, bradul nu le-a fost furat ca odinioară, a fost inaugurat aproape ca în Europa – devreme, de la 1 decembrie, şi cu „cinci, patru, trei, doi, unu şi…”, numărătoare inversă rostită de oficialităţi. Trecătorii, însă, au păreri împărţite. În timp ce unii sunt încântaţi de bradul „bogat” şi „colorat”, alţii remarcă izul de bodegă, lipsa de rafinament şi a unei viziuni în decorarea pomului care va aduna în jurul său locuitorii capitalei şi oaspeţii ei până la 15 ianuarie 2011. Unii oficiali de la Primăria capitalei recunosc lipsa de bun-gust în ce priveşte ornamentarea bradului din Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN), iar alţii nici nu vor să audă de critici.

Autorităţile capitalei au găsit în acest an un brad înalt, frumos din gospodăria unei femei care s-a despărţit în lacrimi de el. În seara de 30 noiembrie şi pe 1 decembrie, pomul şi-a pus straie de sărbătoare. Angajaţii de la Întreprinderea Municipală „Lumteh” au înşirat pe brad în jur de doi kilometri de beculeţe, iar cei de la Spaţii Verzi – mii de globuleţe, jucării de diferite forme, ghirlande şi beteală.
În ziua inaugurării bradului, un responsabil de la Spaţii Verzi îndruma de jos nişte angajate – care de obicei amenajează spaţiile din capitală, inclusiv strâng frunzele şi răsădesc flori – cam ce şi unde să ajungă pe brad. „Baba nu se teme de înălţime. Punem şi noi de toate culorile, punem şi galben, şi roşu”, explică o femeie de vreo 60 de ani, în timp ce se „înarmează” cu beteală de toate culorile ca să ajungă cu macaraua tocmai în vârful pomului.

Jucării „made in China” de la „Metro”

„Dar ce vreţi, să fie o echipă specială care să se ocupe de acest lucru şi să primească salariu numai o dată pe an?”, pe Lidia Babără, responsabilă de la Spaţii Verzi, o deranjează întrebarea noastră. Doamna Babără ne asigură că cele mai vechi jucării de pe brad sunt de anul trecut, iar anul acesta au cumpărat de la „Metro” cu 24 000 de lei „ceva nou, deosebit, să nu se repete”. Dar din cauza că jucăriile sunt „made in China”, se strică foarte repede, adaugă angajata. Când ne interesăm dacă există vreo concepţie de împodobire a bradului, Lidia Babără ne spune: „Noi suntem, doamnă, şi arhitecţi, şi designeri, şi tot. Avem atâta experienţă la Spaţii Verzi încât am îmbătrânit făcând asta aici!”.

La Chişinău e „brad clasic”?

Şi Anatol Aparatu, inginer-şef la „Lumteh”, zice că „toţi arhitecţii şi designerii” pentru împodobirea bradului sunt de la „Lumteh”. „Am pus şi noi un rând de beculeţe colorate, apoi unul de albe şi tot aşa pe verticală. Noi am luat decizia să împodobim aşa bradul. Mă rog, în alte părţi sunt secţii specializate pentru aşa ceva, sunt mai avansaţi, noi nu avem aşa ceva”, zice Aparatu. Potrivit lui, cei doi kilometri de luminiţe de pe brad sunt procuraţi în acest an din Belgia şi România, iar beculeţele sunt toate ca unul ecologice. „Fiecare bordei cu al său obicei. La noi e un brad mai clasic. Cel de la Paris, de exemplu, are numai beculeţe, dar ziua cui îi trebuie el? Mie, de exemplu, nu-mi place bradul de la New York”, îşi dă cu părerea angajatul de la „Lumteh”.

„Seamănă cu cel de la Paris”

„Dacă nu-i una, e alta!”, aşa a reacţionat viceprimarul capitalei Nistor Grozavu când i-am solicitat opinia despre Pomul de Crăciun inaugurat pe 1 decembrie. Subliniind faptul că părerea lui e subiectivă, întrucât a fost responsabil de acest lucru, Grozavu dă verdictul: „Este un brad bun” care, cică, seamănă aproape leit cu cel din Paris, instalat în faţa Catedralei Notre-Dame de Paris, şi cu cel de la Bruxelles. „Dacă găsiţi zece diferenţe cu cel de la Paris, înseamnă că nu am dreptate. Diferenţa poate consta în condiţii tehnice şi amplasament. În rest, e o problemă de percepţie personală a fiecăruia”, susţine Nistor Grozavu. Acesta nu vrea să audă de părerile critice despre brad.

„Nu a participat un designer la ornamentare”

Specialiştii sunt însă de altă părere. Ana Rusu, de exemplu, arhitect-designer la o firmă de design din Chişinău, care a elaborat mai multe concepţii de ornamentare a pomilor de Crăciun, susţine că, având la dispoziţie 24 000 de lei, cât au cheltuit autorităţile pentru achiziţia jucăriilor, se putea realiza ceva mult mai bine. „Nu am depistat o legitate de aranjare a jucăriilor, ele au fost atârnate pe pom haotic. Bradul nu reprezintă o compoziţie echilibrată din punctul meu de vedere. La capitolul iluminare, e puţin mai bine – trei şiraguri albe, după care urmează unul colorat. Aici la fel consider că se putea mai bine, mult mai bine, luând în considerare că bradul are o geometrie destul de reuşită. Bradul ar trebui să reprezinte centrul compoziţional al pieţei şi ar trebui să arate mai spectaculos în raport cu iluminarea edificiilor adiacente sau a scuarului din faţa Catedralei. Nu e nevoie să fii specialist în domeniu pentru a-ţi da seama că nu a participat un designer la ornamentare”, susţine specialistul. Potrivit acestuia, elaborarea unei concepţii moderne de împodobire a unui brad costă în jur de 100 de euro.

Un concurs destinat studenţilor ar fi o soluţie

O opinie similară împărtăşeşte şi Florina Breazu, şefa Secţiei arte plastice decorative şi design de la Colegiul de Arte Plastice „Alexandru Plămădeală” din Chişinău. Potrivit profesoarei, pomul de Crăciun din centrul Chişinăului păstrează tradiţia din anii trecuţi, fiind sufocat de multe ghirlande etc. „Se putea găsi o culoare dominantă, sunt culorile anului, ale oraşului sau de creat o unitate stilistică ce ne-ar fi caracterizat”, afirmă Florina Breazu care salută, totuşi, că bradul a fost inaugurat pe 1 decembrie, fapt ce ne aliniază ţărilor civilizate. Responsabila de la Colegiul de Arte Plastice susţine că discipolii ei ar participa cu plăcere la un concurs orăşenesc care ar solicita idei de ornamentare a pomului de Crăciun şi ar propune lucruri originale, mult mai reuşite decât ceea ce se întâmplă an de an în PMAN. Aşa o posibilitate vede şi Felicia Saviţchi, decanul Facultăţii de Arte Plastice de la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. „Primăria ar putea organiza un concurs pentru studenţii de la Facultatea de arhitectură şi design de la Universitatea Tehnică sau pentru pictorii de la Universitatea „Ion Creangă” etc. Sunt sigură că Primăria s-ar alege cu o sumedenie de idei pentru mulţi ani înainte, fără a investi mult”, crede şi Ana Rusu.

„Să vedem dacă mai putem schimba ceva”

Lucia Culev, şefa Direcţiei Cultură a primăriei Chişinău, este de aceeaşi părere. „Sunt perfect de acord. De trei ani dau alarma. Am solicitat să participe şi specialiştii de la Direcţia cultură, să elaborăm o concepţie de împodobire a bradului, dar cei de la Spaţii Verzi nici nu vor să audă. Când ne trezim, bradul e deja împodobit. Am să pun iar problema să vedem dacă mai putem schimba ceva”, a declarat pentru JURNAL Lucia Culev. Potrivit ei, ca şi în alţi ani, Pomul de Crăciun va fi gazda mai multor spectacole de sărbătoare pe care Primăria intenţionează să le organizeze în zilele de 24, 25 şi 26 decembrie curent. Concertul de Revelion va fi organizat de Guvern.

Raisa Lozinschi-Hadei

The following two tabs change content below.
Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Ultimele articole de Raisa Lozinschi-Hadei (vezi toate)