Poliţiştii torţionari

Poliţiştii torţionari

Actuala conducere a Ministerului Afacerilor Interne recunoaşte că, în timpul protestelor din aprilie, nu s-a făcut nimic pentru evitarea violenţelor
La şapte luni de la evenimentele din aprilie 2009, care au dus la devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului, arestări în masă în rândul protestatarilor, torturarea celor reţinuţi şi chiar decesul unor protestatari Ministerul Afacerilor Interne vine cu nişte dezvăluiri, în care susţine că fosta conducere a MAI nu a făcut nimic pentru a stabiliza situaţia, ci mai tare a destabilizat-o.
”Fosta conducere MAI nu a făcut nimic pentru evitarea violenţelor”
Ministerul de Interne a prezentat săptămâna aceasta un raport pe marginea acţiunilor întreprinse de forţele de ordine atât în timpul protestelor din aprilie, cât şi în timpul arestărilor şi torturării tinerilor. Acesta susţine că în urma analizării documentelor pe care le deţine s-a ajuns la concluzia că fosta conducere MAI nu a făcut nimic pentru evitarea violenţelor şi devastărilor. Mai mult ca atât, aceasta a coordonat acţiunile care au condus spre haosul care s-a instaurat în acea zi în centrul oraşului Chişinău.
”Încă pe 6 aprilie s-a observat că au fost mulţi provocatori în rândul protestatarilor. MAI trebuia să informeze conducerea ţării şi să fie convocat Consiliul Suprem de Securitate, care, la rândul lui, trebuia să analizeze situaţia şi să ia măsuri pentru a nu admite violenţe”, susţine Catană, citind din raportul Comisiei.
“Din cauza imprudenţei şi incapacităţii fostei conduceri a MAI de a organiza măsuri de menţinere a ordinii publice pe durata evenimentelor din 6 – 7 aprilie 2009, a fost pusă în pericol viaţa participanţilor la proteste, au existat răniţi în rândul poliţiştilor, a fost devastat Parlamentul şi Preşedinţia”, a mai comunicat ministrul.
Tactica de neimplicare
Mai grav este că acţiunile Statului Major al MAI, creat special, evoluau odată cu protestele, dacă nu chiar cu întârziere, a precizat ministrul. “Abia spre ora 10.20 au fost ridicate cu alarma trupele de carabinieri şi cei de la Fulger. La 11.00, fără instrucţiuni iniţiale, au fost plasaţi pe poziţii, ceea ce a provocat protestatarii la violenţe şi altercaţii”, a explicat Catan.
În aceeaşi ordine de idei, oficialul susţine că cei care coordonau toate acţiunile poliţiştilor din centrul capitalei erau fostul viceministru de Interne, Valentin Zubic, fostul şef al Direcţiei Ordine Publică MAI, Petru Corduneanu şi fostul comisar al oraşului, Vladimir Botnari.
Astfel, în urma aplicării tacticii de neimplicare în evenimentele ce se derulau în Chişinău, 275 de colaboratori de poliţie au fost răniţi, documentele istorice nu au fost evacuate din Parlament şi Preşedinţie, fiind distruse, focarele de incendii nu au fost localizate la timp şi au fost admise furturi.
”Operaţiunea de restabilire a ordinii a demarat după miezul nopţii”
“În noaptea de 7 spre 8 aprilie, au fost întreprinse măsuri de amploare cu caracter represiv. Echipa brigăzii ”Fulger”, sub conducerea lui Grigore Cojocari, a fost mobilizată de către fostul ministru al Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, abia la 22.30. ”Iar între orele 00.30 şi 03.30 a fost declanşată o campanie violentă şi arbitrară, sub pretextul aşa-zisei operaţiuni de restabilire a ordinii de drept, în urma căreia au fost arestate la întâmplare persoane, au fost documentate 206 de cazuri, 29 de protestatari au fost amendaţi”, explică ministrul. Alta arată rapoartele internaţionale, conform cărora în urma violenţelor din aprilie au fost reţinute peste 600 de persoane, inclusiv minori şi fete.
În urma evenimentelor din aprilie, procuratura militară a primit 106 sesizări ale cetăţenilor, care au spus că au fost torturaţi de poliţişti. Tot în acea noapte a fost omorât în bătăi de către cei de la Fulger tânărul Valeriu Boboc, fapt demonstrat de o expertiză medico-legală internaţională. ”Dar încă nu au fost identificaţi poliţiştii care au participat la omorul lui Valeriu Boboc”, explică oficialul.
”Procesele-verbale din 5 – 10 aprilie au dispărut”
”Cel mai grav este faptul că procesele-verbale din 5-10 aprilie au dispărut, iar în loc au fost întocmite alte documente, care, nici pe departe, nu reflectă situaţia reală de atunci”, susţine Catană.
În acelaşi timp, ministrul a anunţat că nu aduce acuzaţii, ci va transmite toate materialele Procuraturii Generale. “Asupra vinovăţiei persoanelor menţionate se poate pronunţa doar instanţa de judecată. Eu, în calitate de ministru, îmi cer scuze de la toţi cei care au avut de suferit de pe urma acelor acţiuni ilegale”, a mai  spus ministrul.
Încercările de a da de persoanele menţionate de către Victor Catană în cadrul conferinţei nu s-au soldat cu succes. Doar fostul viceministru Zubic ne-a răspuns la telefon, dar ne-a rugat să revenim, după care nu a mai răspuns. Totuşi, el a declarat pentru postul public de televiziune Moldova 1 că aceste acuzaţii sunt aberante. ”Declaraţiile pe care le-a făcut actualul ministru sunt doar o încercare de a distrage opinia publică de la problemele actuale cu care se confruntă ministerul, care sunt mult mai stringente”, susţine Zubic.

Actuala conducere a Ministerului Afacerilor Interne recunoaşte că, în timpul protestelor din aprilie, nu s-a făcut nimic pentru evitarea violenţelor

La şapte luni de la evenimentele din aprilie 2009, care au dus la devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului, arestări în masă în rândul protestatarilor, torturarea celor reţinuţi şi chiar decesul unor protestatari Ministerul Afacerilor Interne vine cu nişte dezvăluiri, în care susţine că fosta conducere a MAI nu a făcut nimic pentru a stabiliza situaţia, ci mai tare a destabilizat-o.

”Fosta conducere MAI nu a făcut nimic pentru evitarea violenţelor”

Ministerul de Interne a prezentat săptămâna aceasta un raport pe marginea acţiunilor întreprinse de forţele de ordine atât în timpul protestelor din aprilie, cât şi în timpul arestărilor şi torturării tinerilor. Acesta susţine că în urma analizării documentelor pe care le deţine s-a ajuns la concluzia că fosta conducere MAI nu a făcut nimic pentru evitarea violenţelor şi devastărilor. Mai mult ca atât, aceasta a coordonat acţiunile care au condus spre haosul care s-a instaurat în acea zi în centrul oraşului Chişinău.

”Încă pe 6 aprilie s-a observat că au fost mulţi provocatori în rândul protestatarilor. MAI trebuia să informeze conducerea ţării şi să fie convocat Consiliul Suprem de Securitate, care, la rândul lui, trebuia să analizeze situaţia şi să ia măsuri pentru a nu admite violenţe”, susţine Catană, citind din raportul Comisiei.

“Din cauza imprudenţei şi incapacităţii fostei conduceri a MAI de a organiza măsuri de menţinere a ordinii publice pe durata evenimentelor din 6 – 7 aprilie 2009, a fost pusă în pericol viaţa participanţilor la proteste, au existat răniţi în rândul poliţiştilor, a fost devastat Parlamentul şi Preşedinţia”, a mai comunicat ministrul.

Tactica de neimplicare

Mai grav este că acţiunile Statului Major al MAI, creat special, evoluau odată cu protestele, dacă nu chiar cu întârziere, a precizat ministrul. “Abia spre ora 10.20 au fost ridicate cu alarma trupele de carabinieri şi cei de la Fulger. La 11.00, fără instrucţiuni iniţiale, au fost plasaţi pe poziţii, ceea ce a provocat protestatarii la violenţe şi altercaţii”, a explicat Catan.

În aceeaşi ordine de idei, oficialul susţine că cei care coordonau toate acţiunile poliţiştilor din centrul capitalei erau fostul viceministru de Interne, Valentin Zubic, fostul şef al Direcţiei Ordine Publică MAI, Petru Corduneanu şi fostul comisar al oraşului, Vladimir Botnari.

Astfel, în urma aplicării tacticii de neimplicare în evenimentele ce se derulau în Chişinău, 275 de colaboratori de poliţie au fost răniţi, documentele istorice nu au fost evacuate din Parlament şi Preşedinţie, fiind distruse, focarele de incendii nu au fost localizate la timp şi au fost admise furturi.

”Operaţiunea de restabilire a ordinii a demarat după miezul nopţii”

“În noaptea de 7 spre 8 aprilie, au fost întreprinse măsuri de amploare cu caracter represiv. Echipa brigăzii ”Fulger”, sub conducerea lui Grigore Cojocari, a fost mobilizată de către fostul ministru al Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, abia la 22.30. ”Iar între orele 00.30 şi 03.30 a fost declanşată o campanie violentă şi arbitrară, sub pretextul aşa-zisei operaţiuni de restabilire a ordinii de drept, în urma căreia au fost arestate la întâmplare persoane, au fost documentate 206 de cazuri, 29 de protestatari au fost amendaţi”, explică ministrul. Alta arată rapoartele internaţionale, conform cărora în urma violenţelor din aprilie au fost reţinute peste 600 de persoane, inclusiv minori şi fete.

În urma evenimentelor din aprilie, procuratura militară a primit 106 sesizări ale cetăţenilor, care au spus că au fost torturaţi de poliţişti. Tot în acea noapte a fost omorât în bătăi de către cei de la Fulger tânărul Valeriu Boboc, fapt demonstrat de o expertiză medico-legală internaţională. ”Dar încă nu au fost identificaţi poliţiştii care au participat la omorul lui Valeriu Boboc”, explică oficialul.

”Procesele-verbale din 5 – 10 aprilie au dispărut”

”Cel mai grav este faptul că procesele-verbale din 5-10 aprilie au dispărut, iar în loc au fost întocmite alte documente, care, nici pe departe, nu reflectă situaţia reală de atunci”, susţine Catană.

În acelaşi timp, ministrul a anunţat că nu aduce acuzaţii, ci va transmite toate materialele Procuraturii Generale. “Asupra vinovăţiei persoanelor menţionate se poate pronunţa doar instanţa de judecată. Eu, în calitate de ministru, îmi cer scuze de la toţi cei care au avut de suferit de pe urma acelor acţiuni ilegale”, a mai  spus ministrul.

Încercările de a da de persoanele menţionate de către Victor Catană în cadrul conferinţei nu s-au soldat cu succes. Doar fostul viceministru Zubic ne-a răspuns la telefon, dar ne-a rugat să revenim, după care nu a mai răspuns. Totuşi, el a declarat pentru postul public de televiziune Moldova 1 că aceste acuzaţii sunt aberante. ”Declaraţiile pe care le-a făcut actualul ministru sunt doar o încercare de a distrage opinia publică de la problemele actuale cu care se confruntă ministerul, care sunt mult mai stringente”, susţine Zubic.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)