Politica scăpată de sub control // NEGRU

Criza datoriilor publice face noi victime electorale în ţările Europei. Dacă în Franţa se vorbeşte despre o înfrângere „onorabilă” a preşedintelui Nicolas Sarkozy, în alegerile parlamentare din Grecia s-a înregistrat un adevărat cutremur politic: partidele care şi-au asumat reducerea enormă a cheltuielilor publice – Noua Democraţie şi partidul socialist PASOK – au pierdut mai mult de jumătate din mandate, în folosul unor partide mici, extremiste, care au făcut campanie anti-austeritate, declarând că nu vor îndeplini condiţiile impuse de UE pentru asistenţa financiară acordată Greciei.

Luna viitoare, Parlamentul grec trebuie să taie 11 miliarde de euro din cheltuielile bugetare. Dacă refuză să o facă, Grecia va da faliment, şi consecinţele din punct de vedere politic, economic şi social sunt greu de prevăzut. Nu sunt excluse revolte şi violenţe în masă. Până la urmă, ea va fi nevoită să iasă din zona euro, ceea ce va crea un precedent periculos pentru UE în general.

Prăpastie între politicieni şi alegători

Menţionând că Sarkozy este al unsprezecelea şef de stat sau de guvern „doborât de criză”, presa internaţională îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu rezultatele alegerilor din Franţa şi Grecia, considerând că politica europeană începe să scape de sub control, formându-se o prăpastie tot mai mare între politicieni şi alegători. În Franţa, pierderea lui Sarkozy a fost determinată de radicalizarea electoratului de dreapta, liderul Frontului Naţional, Marine Le Pen, obţinând un număr record de voturi, circa 18%. În Grecia, un mic partid neonazist Chryssi Avghi (Zori de Aur) a reuşit să atragă 6,9 la sută din voturi, conform exit-pollurilor, asigurându-şi, pentru prima dată în istoria modernă a ţării, 19 locuri în parlament. Un alt partid, de extremă stânga, Syriza, care, în 2009, acumulase abia 4,6%, de data aceasta a întrecut partidul socialist de guvernământ, obţinând între 15,5-18,5%, asigurându-şi locul doi în parlament.

Limita permisibilă

Mai în toată Europa, alegerile atestă o mai mare receptivitate a alegătorilor pentru mesajele populiste şi radicale. Onestitatea, etica politicienilor este pusă la grea încercare şi, din păcate, nu toţi rezistă tentaţiei de a trişa. Până şi Sarkozy a fost criticat pentru faptul că, dorind să atragă electoratul Frontului Naţional, a trecut peste anumite linii permisibile pentru un politician european. De existenţa unor alegători creduli profită politicienii cinici peste măsură, care doresc cu orice preţ puterea. Alţii, care vor să rămână la guvernare, fără să-şi asume riscuri, se comportă ca nişte cameleoni. Căderea atât de rapidă şi inutilă a guvernului Ungureanu, în România, putea fi evitată, dacă fenomenul „părăsirii corăbiei care ia apă”, nu ar fi fost atât de masiv, dacă, speriaţi de sondaje, unii deputaţi nu ar fi migrat spre alte partide. (De dragul adevărului trebuie să menţionăm că şi guvernarea PDL nu ar fi fost posibilă fără ca un grup de deputaţi să nu fi părăsit, la timpul respectiv, PSD şi PNL, devenind „independenţi”.) Alegerile parlamentare din toamnă vor fi un test serios pentru politica anticriză a PDL, începută, cu anticipaţie, în 2010. Unii jubilează, aşteptând umilirea acestui partid. E reacţia nebunilor care, stând pe un pod, se bucură că se clatină un pilon de sub ei.

Realităţile de ieri

Cum stă RM la capitolul economic şi social şi ce concluzie ar trebui să tragă guvernarea AIE din criza europeană? Dacă e să-l credem pe premierul Filat, care a prezentat recent un raport în parlament, criza economică a fost depăşită, figurăm printre „campionii” europeni la capitolul creştere economică şi nu a rămas mult până populaţia RM va resimţi toate beneficiile guvernării AIE. Ar fi însă o eroare gravă dacă liderii AIE s-ar îmbăta cu apă rece.

Rezultatele de azi reflectă nişte realităţi de ieri. Conform publicaţiei „Realitatea Economică”, editată de centrul analitic independent „Expert-Grup”, repercusiunile crizei datoriilor publice din zona euro devin vizibile și în economia moldovenească. Creşterea economiei noastre manifestă tendinţe „de încetinire”, în urma „răcirii esențiale a cererii externe” şi „prin tensiunile pe piaţa muncii din UE”. Scade ritmul exporturilor spre UE, pierde din ritm industria şi „pierd puternic din avânt” influxurile de remitențe din statele UE. Deosebit de îngrijorător este faptul că statul nu reuşeşte să colecteze la timp veniturile pe care le planificase. Iar de aceasta depinde onorarea unor obligaţii pe care guvernarea şi le-a asumat în faţa cetăţenilor.

Timpul maturizării

Dacă nu îi neliniştesc rezultatele alegerilor din Europa, în memoria politicienilor noştri ar trebui să se mai păstreze consecinţele crahului financiar din Rusia, în 1998, care a lovit şi în economia RM, asigurându-le comuniştilor peste 50 la sută din voturi în alegerile parlamentare anticipate din 2001. Veştile rele din UE vor încuraja, vor consolida partidele proruse. E de aşteptat ca propaganda antieuropeană să se intensifice. Vin vremuri complicate şi, mai mult ca niciodată, partidele AIE trebuie să lase deoparte „reglările de conturi”, lucrurile mărunte ce îi despart, să se concentreze asupra economiei şi finanţelor. Nu legea antidiscriminare prezintă pericol electoral pentru partidele proeuropene, ne miră că unii lideri AIE îşi consumă energia în acest fel, ci legile bugetului de stat, faptul cum funcţionează economia şi cum se cheltuiesc banii publici. Ar fi bine ca şi presa independentă să înţeleagă acest lucru, nu prea îi vedem pe liderii AIE atraşi în discuţii serioase, asupra unor probleme strategice, vitale; televiziunile noastre se „hrănesc”, seară de seară, din intrigă, discordie, gâlceavă, zâzanie, din conflicte mărunte, din speculaţii ale unor cadavre politice, ale unor provocatori de meserie. Ar fi timpul să ne maturizăm, şi politicienii, şi noi, jurnaliştii.

The following two tabs change content below.
Nicolae Negru

Nicolae Negru

Nicolae Negru

Ultimele articole de Nicolae Negru (vezi toate)