Poliţia politică a lui Reşetnicov

ÎN STIL KGB // Voronin nu ar fi creat un stat poliţienesc, fără trioul Papuc, Gurbulea şi Reşetnicov

Acum un an, Artur Reşetnicov, fostul director SIS, l-a informat pe Voronin despre vizita unui grup de jurnalişti din Republica Moldova în România, despre discuţiile dintre jurnalişti şi oficialităţile române. Reşetnicov ajungea la concluzia că ar avea loc un amestec în treburile interne ale Republicii Moldova şi îi sugera şefului de stat să atenţioneze structurile europene despre acest fapt. Experţii susţin că comportamentul fostului director SIS demonstrează încă o dată că în acea perioadă angajaţii acestei instituţii aveau misiunea să colecteze pe orice căi probe care ar fi demonstrat implicarea României în treburile interne ale RM şi că prin acţiunile sale Reşetnicov instiga la ură, acţiuni pentru care poate fi tras la răspundere.

Să fie puşi la curent Gurbulea şi Papuc

Vizita unui grup de jurnalişti de la Chişinău în România în vara anului trecut, la invitaţia Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, a stat la baza unei scrisori adresată de fostul director SIS, Artur Reşetnicov, ex-preşedintelui Voronin. După ce raportează ce s-a discutat în cadrul întâlnirilor dintre jurnalişti şi oficialităţile române, Reşetnicov îi sugerează lui Voronin că acţiunile României în acest caz pot fi calificate ca un amestec în treburile interne ale Republicii Moldova, care au loc „cu o presiune ameninţătoare” şi că acest fapt prezintă „un evident semnal de susţinere a unor forţe politice interne”. Într-un colţ al scrisorii este o notiţă semnată de Voronin, în care el solicită să se familiarizeze cu conţinutul acesteia premierul Zinaida Greceanâi, ministrul de Externe, Andrei Stratan, procurorul general, Valeriu Gurbulea, ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, şi… preşedintele companiei „Teleradio Moldova”, Valentin Todercan.

Raportul lui Reşetnicov

Din delegaţia reprezentanţilor societăţii civile, care au dat curs invitaţiei secretarului de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Eugen Tomac, la 13-14 iulie 2009, „fac parte Constantin Tănase, Veaceslav Ţâbuleac, Valeriu Saharneanu, Tudor Darie, Valentin Dorogan (APEL) (se are în vedere Alexandru Dorogan – n. red.), Mihai Cimpoi, profesori, preşedinţi de asociaţii culturale şi alte persoane”, raportează fostul director SIS. „În cadrul întâlnirii cu Traian Băsescu, au fost discutate modalităţile prin care autorităţile pot sprijini afirmarea identităţii româneşti”. „Delegaţia moldoveană a deplâns introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români şi a relatat despre încălcările drepturilor omului şi situaţia insuportabilă a presei libere în Moldova. Reprezentanţii moldoveni au mai declarat că alegerile anticipate vor fi din nou fraudate, fără însă ca să prezinte dovezi clare la acest subiect”. „Ei s-au adresat către oficialităţile de la Bucureşti de a fi susţinuţi în diferite proiecte, deoarece se află într-o situaţie complicată financiară şi întâmpină enorme greutăţi la activitate în mediile pe care le reprezintă”, notează Reşetnicov.
Fostul director SIS ironizează: „Conform datelor deţinute, partea română nu a dat asigurări clare privind eventuala finanţare a proiectelor, iar în discuţii neoficiale a sugerat că deblocarea finanţării este la moment problematică reieşind din lipsa de fonduri libere, trezind astfel nemulţumirea „oaspeţilor din RM”.

„România se implică”

Reşetnicov îl informează pe preşedintele ţării cine este Roberta Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României. Atenţia fostului director SIS fiind atrasă de declaraţiile deputatei europarlamentare că situaţia din acea perioadă în RM „înseamnă o întreagă campanie de epurare etnică, ale cărei efecte se văd deja şi care vor fi, în timp, agravate”.
„Modalitatea de abordare a problemei din partea României şi modul expus de Roberta Anastase poate fi calificat un amestec direct în treburile interne ale Republicii Moldova”, este concluzia lui Reşetnicov. Fostul director SIS îi sugerează şefului statului să fie identificate căile diplomatice pe care ar cere explicaţii MAE-ului român, „cu atenţionarea factorilor politici europeni privind comportamentul inadmisibil al autorităţilor române”.

Reşetnicov instiga la ură

„Ceea ce a făcut fosta conducere SIS poate fi calificat drept instigare la ură între cetăţenii a două state, şi pentru astfel de acţiuni fostul conducător SIS poate fi tras la răspundere conform Codului penal. El a utilizat piste false de informare pentru a da naştere unor acuzaţii grave la adresa unui stat vecin, care, după cum s-a văzut ulterior, nu s-au adeverit. Voronin nu ar fi creat un stat poliţienesc, fără acest trio: Papuc, Gurbulea şi Reşetnicov”, ne-a declarat Victor Popa, jurist, expert constituţional.

La rândul său, preşedinte interimar, Mihai Ghimpu, a opinat că însăşi ideea de a scrie un astfel de raport i se pare anormală, cu atât mai mult conţinutul lui. „Într-un stat de drept şi democratic nu trebuie să fie prezentate asemenea rapoarte. Grupuri de jurnalişti din RM au fost de-a lungul anilor în diverse state europene, în SUA. Înseamnă oare acest fapt că SUA se amesteca în treburile noastre interne? De altfel, Voronin ar trebui să stie că există conceptul de presă liberă şi democratică, o presă care nu are frontiere, care răzbate peste tot, are acces liber la informaţii pentru a informa obiectiv publicul”, a mai spus Ghimpu.

Activităţi de poliţie politică

Este de remarcat că în cei opt ani de guvernare comunistă mai mulţi jurnalişti au reclamat acţiunile de poliţie politică practicate de angajaţii SIS. Valeriu Saharneanu, preşedintele Uniunii Jurnaliştilor, a declarat pentru JURNAL că deseori a simţit suflarea angajaţilor SIS în spate. „Dacă nu s-ar fi produs la 7 aprilie 2009 schimbarea, am fi avut parte de dosare fabricate, represiuni, care ni se pregăteau deja după proteste”, a spus el. „În legătură cu mitingurile pe care le organizam în scuarul Tetrului de operă şi balet, Procuratura Generală a reacţionat la pâra SIS-ului. Tot în urma pârii din partea acestei instituţii, radioascultătorii noştri au fost solicitaţi de anchetatori, limitându-se astfel dreptul la libera exprimare. Stilul activităţii SIS este o dovadă că n-am locuit într-un stat democratic şi că acum trebuie să ne consolidăm eforturile în acest sens”, a mai spus Saharneanu.

Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.