Poezia destinului românesc

Text foto: Poetul român Traian Ștef, laureat al Premiului „Pe stânci”, felicitat de poeții Leo Butnaru și Carolina Ilica

Text foto: Poetul român Traian Ștef, laureat al Premiului „Pe stânci”, felicitat de poeții Leo Butnaru și Carolina Ilica

Din fericire, de ceva vreme a devenit un lucru oarecum firesc să întâlnești la Chișinău, alături de scriitorii de la noi, tot mai mulți scriitori din dreapta Prutului. Totuși ceea ce ne-a fost dat să vedem săptămâna trecută a depășit toate așteptările. În holul cu oglinzi al Casei Scriitorilor s-au adunat autori foarte importanți de pe ambele maluri ale Prutului, reprezentând o singură uniune scriitoricească și imaginea vie a unei singure literaturi de limbă română – fascinantă prin diversitatea de voci și texte citite.

Festivalul de Literatură „București – Chișinău – Orheiul Vechi”, la prima ediție

Festivalul de Literatură „București – Chișinău – Orheiul Vechi” a demarat la Casa Scriitorilor din Chișinău, pe 20 iunie, a continuat pe 21 iunie la Orheiul Vechi, încheindu-se cu un recital în aer liber, „Pe stânci, la Butuceni”, desfășurat lângă biserica „Sfânta Maria”. Și pentru ca evenimentul să conțină și elemente ale dezbaterii privind integritatea literaturii române, s-a dovedit a fi foarte potrivită prezența poetului Marian Drăghici, redactor-șef adjunct al prestigioasei reviste „Viața Românească”, tot el și realizatorul unui „Dosar” publicat în cel mai recent număr al acestei reviste și intitulat „Pagini basarabene”.

Este vorba de răspunsurile mai multor poeți basarabeni la o anchetă ce urmărește să afle „cum se vede literatura/cultura din Republica Moldova, în raport cu cea din România, la anul 2014: într-o relație de integrare, indiferență, complementaritate, subordonare, marginalizare, indiferenţă?”. Marian Drăgici precizează în prefața la „Pagini basarabene”: „Personal, nu am făcut vreo disociere, decât în baza criteriului estetic/stăpânirii limbii și a caracterului persoanei/calității umane, între un poet de la Chișinău, să zicem, și unul din Bihor, din Iași, Arad, Craiova, Cluj, Timișoara sau, mai nou, de pe Calea Victoriei 133. L-am prețuit pe tonicul Serafim Saka cu același „cântar” ca pe melancolicul translucid Florin Mugur. Între volumele unor Grigore Vieru, Virgil Mazilescu, Nicolae Dabija, Constanța Buzea, Ana Blandiana, Mircea Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun, Mircea Cărtărescu, Mariana Codruț sau Irina Nechit, nu pe bază de „domițil” se stabilesc preferințele.”

Literatura pe viu

Tocmai în acest context a fost extrem de pasionant să urmărim pe viu cum arată o literatură integră în timpul recitalului la care au participat toți poeții prezenți, combinați inspirat de moderatorul Leo Butnaru pentru a fi cât mai „amestecați”. Poeții de la Chișinău, dacă e să ținem cont și de elementul competițional pe care îl are orice festival, au lăsat o impresie bună în general și chiar au excelat în particular. Complexul lor de inferioritate s-a topit văzând cu ochii, iar unii autori basarabeni, firește, nici nu-l au.

Turnirul poetic a fost, de fapt, un regal al limbii române cu toate virtuțile ei semantice și fonetice amplificate de fiecare poet în parte, de la Varujan Vosganian la Arcadie Suceveanu, de la Gabriel Chifu la Teo Chiriac, de la Emilian-Galaicu Păun la Ruxandra Cesereanu, de la Ioan Moldovan la Dumitru Crudu, de la Moni Stănilă la Alexandru Vakulovski, de la Traian Ștef la Nicolae Spătaru, de la Carolina Ilica la Grigore Chiper, de la Marian Drăghici la Vasile Gârneț, de la Gellu Dorian la Călina Trifan, de la Nichita Danilov la Vlad Zbârciog și Simona Grazia Dima și tot așa, pornind din holul cu oglinzi, recitalul a ajuns a doua zi la Orheiul Vechi, aici fiind intitulat „Pe stânci, la Butuceni”. Anume la Butuceni a și fost încoronat poetul care a impresionat cel mai mult publicul și juriul. Coroana, ce-i drept, nu de lauri, ci din flori de câmp, a ajuns pe creștetul poetului Traian Ștef de la Oradea, chiar în ziua solstiţiului de vară.

Solstiţiu de vară cu multă poezie românească

Festivalul vizează efortul de apropiere și integrare a literaturii românești de pe o parte și alta a Prutului, afirmă președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, căruia i-a fost decernat, în cadrul manifestării literare de la Orheiul Vechi, premiul Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, pentru volumul de eseuri „Cariatide și coloane” (Ed. Tipo Moldova, Iași). Filiala Chișinău a USR a mai acordat un premiu lui Dumitru Crudu pentru romanul „Un American la Chișinău” (Ed. Casa de Pariuri Literare, București).

Precizăm că acest festival cu adevărat de excepție a fost organizat de Uniunea Scriitorilor din România, Institutul Cultural Român, Filiala Chișinău a USR și Uniunea Scriitorilor din Moldova. Sperăm să putem vorbi despre acest eveniment ca fiind o primă ediție a unui festival ce va deveni tradițional.

 

The following two tabs change content below.
Nicolae Popa

Nicolae Popa

Nicolae Popa

Ultimele articole de Nicolae Popa (vezi toate)