„Poezia actuală din Basarabia face parte integrantă din literatura română”

Interviu cu Dumitru Chioaru, poet, profesor la Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, redactor-şef al revistei „Euphorion”

Foto: Dumitru Chioaru, poet, profesor, redactor-şef al revistei „Euphorion”, Sibiu. Fotografie de Radu Nechit

 

 Irina Nechit: Dragă Dumitru Chioaru, aţi debutat editorial după absolvirea Facultăţii de filologie de la Cluj, cu volumul „Seară adolescentină” (1982, Ed. Albatros, Premiul Uniunii Scriitorilor din România). Ce versuri constituie centrul de greutate al acelui volum? Ce versuri de atunci vă răsună în urechi şi acum?

Dumitru Chioaru: Volumul „Seară adolescentină” cuprinde poezii inspirate de trăirile mele din adolescenţă, scrise în utimii  ani de liceu şi apoi în anii studenţiei, când eram membru în redacţia revistei „Echinox” din Cluj, continuând tradiţia expresionismului ardelean, dar fiind marcat şi de postmodernismul generaţiei mele optzeciste.   Un critic l-a receptat ca o replică masculină la „Ţara fetelor” de Maria Banuş. Iată câteva versuri din poemul cu acelaşi titlu:

„Seară plină de aşteptarea cinei.

Apoi te clatini slab în lumina televizorului;

negru în colţ aşteaptă patul desfăcut

te dezbraci; burează veioza —

o, gândurile aiurea volbură lângă tâmplă

când grăbit îţi închei nasturii şi dârdâind

te arunci în zăpadă – sublimă

noaptea picioarelor albe!

inima străvezie fâlfâie-n cameră;

visele ard descompunându-te”.

 

sau altele inspirate din atmosfera vieţii citadine a acelor ani întunecaţi:

 

„Oraşul: miriapodul acesta de singurătăţi —

un beţiv ghemuit lângă o gură roşie de canal

ochii mici ai indiferenţei pe alături

de câţi ani suntem în ’77?

vocile celor plecaţi reverberează încă

pe calea dumbrăvii

ding deng dong

ding deng dong

cutremur în cealaltă lume –

prin mine o aud prăbuşindu-se“ (Vara de fosfor, I)

I.N.: Aţi mai publicat de-a lungul anilor volumele „Secolul sfârşeşte într-o duminică” (Cartea Românească, 1991), „Noaptea din zi” (Biblioteca Euphorion, 1994), „Radiografiile timpului” (antologie; Axa, 1998), „Vara de fosfor” (antologie; Dacia, 2002), “Viaţa şi opiniile profesorului Mouse” (Limes, 2004), “Clipe fosforescente” (antologie; Limes, 2007), “Muşuroiul de lumină” (antologie; Tracus Arte, 2017). Cine sau ce vă inspiră? Cum depăşiţi crizele, cum vă regăsiţi inspiraţia?

D.C.: Viaţa este sursa de inspiraţie. Poezia este viaţă transfigurată în imagini care exprimă, de fapt, emoţii şi sentimente  potenţate imaginar. Am publicat doar patru volume de sine stătătoare: „Seară adolescentină”, „Secolul sfârşeşte într-o duminică”, „Noaptea din zi” şi “Viaţa şi opiniile profesorului Mouse”, care reprezintă diferite vârste de viaţă şi creaţie. Trec însă de câţiva ani printr-o criză de creaţie poetică, dar sper s-o depăşesc scriind şi un al cincilea volum, inspirat de vârsta înţelepciunii.

 I.N.: În poemul “Moara de scoarţă” vorbiţi de o plimbare pe malul Cibinului. Vă atrage apa Cibinului, versurile curg mai uşor după ce o atingeţi? 

D.C.: Pentru înţeleptul antic Heraclit, viaţa este ca o curgere de apă. Poezia mea aspiră să aibă ceva din curgerea şi transparenţa ei, fie şi apa nu întotdeauna curată a Cibinului.

 I.N.: Sunteţi profesor de literatură comparată la Facultatea de Litere a Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu şi redactor-şef al revistei “Euphorion”. De când locuiţi la Sibiu?

D.C.: Nu m-am născut în Sibiu, ci într-un sat din judeţ, numit Sângătin, unde am copilărit şi am făcut şi primele clase. M-am mutat cu părinţii la Sibiu ca urmare a cooperativizării agriculturii. Aici am făcut gimnaziul si liceul, ani în care am îndrăgit atmosfera misterioasă a oraşului vechi, care şi-a pus amprenta asupra poeziei mele.

I.N.: Din istoria Sibiului, aveţi un moment preferat? Dar Sibiul actual, prin ce e remarcabil, pentru Dvs.? 

D,C.: Cred că mi-ar fi plăcut mai mult Sibiul interbelic decât cel din anii comunismului, când se provincializase cultural. Sibiul actual a redevenit un oraş european nu numai pentru că a fost capitală culturală europeană în 2007, ci pentru că este deschis spre lume, căutat de turişti pentru farmecul oraşului vechi renovat şi o scenă pe care se desfăşoară evenimente culturale cu invitaţi din ţară şi străinătate. Aş menţiona, în acest sens, Festivalul Internaţional de Teatru. Pentru mine, Sibiul a fost şi este centrul magic al existenţei mele, unde am realizat multe dintre proiectele culturale la care am visat. Şi în care încă mai pot visa.

I.N.: Există în Sibiu strada Aurarilor, strada Blănarilor, strada Cojocarilor, strada Olarilor, turnul Pânzarilor, turnul Archebuzierilor. Dar o stradă a Poeţilor există?

D.C.:  Nu există o stradă a Poeţilor în Sibiu, deşi pe aici au trecut poeţii Eminescu, Coşbuc, Goga, Blaga, Radu Stanca, dar şi filosofii Emil Cioran, Constantin Noica ori teologul  Dumitru Stăniloae ş.a. Abia nişte plăci puse pe casele în care au trait vremelnic sau numele unor şcoli, cum este Universitatea “Lucian Blaga”, sau al altor instituţii ca Teatrul Naţional “Radu Stanca” şi Libraria Humanitas “Constantin Noica”, mai aduc-aminte de ei. Nu există, din păcate, nicio casă memorială.

I.N.: I-aţi cunoscut pe Mircea Ivănescu, Ştefan Aug. Doinaş? Ce vă leagă de Radu Stanca?

D.C.: Da, Mircea Ivănescu şi Ştefan Aug. Doinaş au fost cei doi mari poeţi români pe care am avut şansa să-i cunosc îndeaproape. Fiecare dintre ei m-au sprijinit nu numai pentru a mă afirma ca poet, ci şi la fondarea de către Uniunea Scriitorilor în 1990 a revistei   “Euphorion”, care a fost un vis al membrilor Cercului Literar de la Sibiu, din care Doinaş a făcut parte în anii studenţiei sale, alături de Radu Stanca, Ion Negoiţescu, Cornel Regman, Ion D. Sârbu ş.a. De Radu Stanca mă leagă pasiunea pentru farmecul poetic al Sibiului, „cetatea umbrelor” pentru el, iar pentru mine, „oraşul-vitraliu”.

I.N.: Când, cum l-aţi descoperit pe Iustin Panţa? Din poezia lui, ce-i recomandaţi în primul rând unui cititor?

D.C.: Pe Iustin Panţa l-am cunoscut înainte de Decembrie 1989, la cenaclul revistei “Transilvania”, unde a fost adus de Mircea Ivănescu şi a citit un grupaj de poezii care m-au convins că este un poet excepţional. În iarna anului 1990, el era cel mai tânăr (abia absolvise Facultatea de Electronică din Bucureşti) dintre colegii de redacţie, împreună cu care am făcut să apară revista “Euphorion”, iar din 1993 până la tragica sa dispariţie din septembrie 2001, a fost redactor şef. Iustin avea nu numai talent poetic ci şi farmec personal. Recomand tinerilor poeţi de azi volumul său de debut “Obiecte mişcate” (Ed. Eminescu, 1991; Premiul Uniunii Scriitorilor din România), care dă şi titlul antologiei în două volume apărută în 2003 la editura “Vinea”, dar şi antologia “Mult înainte de sosirea trenului ea se gândeşte” (realizată în redacţia Euphorion şi apărută la Casa de editură “Max Blecher”în 2014).

I.N.: Vă amintiţi cum a luat naştere Colocviul Naţional Zilele Poeziei “Iustin Panţa”?

D.C.: Prima ediţie a Colocviului Naţional Zilele Poeziei “Iustin Panţa” s-a desfăşurat în 2002, la un an de la moartea sa, dar în preajma zilei lui de naştere a lui Iustin (6 noiembrie), organizat de revista “Euphorion” în colaborare cu Uniunea Scriitorilor, care a propus şi finanţat an de an Premiul “Iustin Panţa”, acordat unui volum de debut în poezie şi câştigat până acum de unii dintre cei mai talentaţi poeţi tineri.

I.N.: Ediţia a 17-a, din noiembrie 2018 – din an centenar – a reunit scriitori de pe ambele maluri ale Prutului. Cine v-a sprijinit în organizarea acestei ediţii? Cum s-a înscris acest eveniment în viaţa literară a Sibiului?

D.C.: De mai multă vreme plănuisem o asemenea întâlnire, dar ne-am dat seama că momentul cel mai potrivit este Centenarul Marii Uniri. Evenimentul s-a înscris, astfel, între cele consacrate Centenarului de instituţiile culturale din Sibiu. Am avut sprijinul Teatrului Gong, în administraţia căruia se află revista “Euphorion”.

I.N.: Vă mulţumim că aţi invitat la colocviu numeroşi poeţi din Basarabia. Programul a inclus recitaluri, prezentări, discuţii consacrate generaţiei tinere de poeţi basarabeni. Personal, cum vedeţi poezia din Basarabia pe harta literară a României? Poezia basarabeană are trăsături distincte?

D.C.: Poezia actuală din Basarabia este sincronizată cu cea din România, făcând parte integrantă din literatura română, în care aduce o prospeţime, o vitalitate ce dovedeşte că se mai pot naşte poeţi şi după Gulag.

I.N.: Recent a apărut un număr special al revistei “Euphorion” cu poeme şi texte ale scriitorilor basarabeni. Ce nume cuprinde? Unde poate fi găsită revista?

D.C.: Este un număr bazat pe creaţie şi nu pe receptarea  literaturii din Basarabia, marcând un moment din evoluţia ei, mai ales a poeziei care-i dominantă. Semnează 15 poeţi de toate vâstele, mai ales tineri: Leo Butnaru (câştigătorul din acest an al Premiului “Euphorion la Zilele Poeziei “Iustin Panţa”, prezent în paginile acestui număr şi cu traduceri din Iosif Brodski), Ion Buzu, Artur Cojocaru, Rodica Gotca, Iulia Iaroslavschi, Irina Nechit, Dan Negară, Anastasia Palii, Nicolae Popa, Moni Stănilă, Veronica Ştefăneţ, Victor Tvetov, Alexandru Vakulovschi şi Mihail Vakulovschi, iar Ana Donţu, deţinătoare a unui premiu “Iustin Panţa”, publică de data asta proză. Revista poate fi vizitată pe siteul: www. revista-euphorion.ro.

I.N.: Revista “Euphorion” continuă să apară pe hârtie. Situaţia revistei e stabilă? Cum v-a ajutat preşedintele României?

D.C.: Revista continuă să apară pe hârtie într-un tiraj care asigură numărul de exemplare pentru drepturi de autor, abonamente, biblioteci, schimb de publicaţii şi pentru evenimentele ei culturale, neavând difuzare ca majoritatea revistelor din ţară, dar se bucură de o bună receptare on-line. Preşedintele României, Klaus Iohannis, a ajutat revista “Euphorion” pe vremea când era primar al Sibiului, preluând-o la Primărie de la Consiliul Judeţean, care mai finanţa şi revista “Transilvania”. Situaţia stabilă din acest moment a revistei o datorăm Consiliului Local şi administraţiei Teatrului Gong.

I.N.: Pentru 2019, v-aţi pus o dorinţă? Ce proiecte aveţi pentru acest an?

D.C.: Orice proiect este în felul său o dorinţă care se poate sau nu se poate împlini. Doresc, prin urmare, ca revista “Euphorion” să fie cel puţin la fel de bună ca până acum şi să dăm o mai mare amploare şi vizibilitate evenimentelor ei culturale: Actualitatea Cercului Literar de la Sibiu din luna mai şi Zilele Poeziei “Iustin Panţa” din luna noiembrie 2019.

I.N.: Vă mulţumesc şi un an cât mai bun!

Interviu de Irina Nechit