Poetul Dan Sociu, care a refuzat un premiu al ICR: Cultura e mortificată de stat

image-2014-01-12-16392603-41-dan-sociuPoetul Dan Sociu, care a refuzat un premiu al ICR: Cultura e mortificată de stat. Mă simt schizoidat iîn relaţia cu ăştia care pretind că ne reprezintă

Poetul Dan Sociu a refuzat premiul „Cartea de Poezie a anului 2013″, oferit de Institutul Cultural Roman. Intr-un interviu pentru HotNews.ro, poetul le multumeste membrilor juriului pentru premiu si explica motivele refuzului: mortificarea culturii de catre stat si faptul ca nu poate respecta nimic venit din partea oficialitatilor statului roman, in relatie cu care se simte “schizoidat”.

Volumul premiat este “Vino cu mine, stiu exact unde mergem”, publicat anul trecut de Dan Sociu, la Editura Tracus Arte. Premiul, in valoare de 3.000 de lei , ar fi trebuit inmanat castigatorului, pe data de 15 ianuarie, in cadrul celei de-a IV-a editii a Galei Tinerilor Scriitori, in Rotonda Muzeului National al Literaturii Romane.

Dan Sociu s-a nascut la 20 mai 1978, la Botosani. A publicat noua carti de poezie si proza, dintre care doua i-au fost traduse in SUA si Serbia (fara sprijinul ICR, precizeaza); a castigat importante premii literare romanesti; a publicat in diverse reviste din tara si strainatate, a tradus romane si volume de poezie; a lucrat ca redactor la Polirom si Cartea Romaneasca si in prezent lucreaza la www.totb.ro.

Rep: Dan Sociu, cum ai aflat de premiul oferit de ICR? Intr-adevar nu vei merge la decernarea de pe 15 ianuarie?

Dan Sociu: Am aflat pe Facebook, de la niste prieteni care m-au felicitat. Nu, nu merg. N-am de ce.

Rep: Cand te-ai hotarat sa refuzi?

Dan Sociu: Nu a fost o reactie asa de rapida, de ce sa mint. Dar cind am vazut ca trebuie sa iau plicul din mina vicepresedintelui ICR si a nu stiu cui de la ministerul culturii, m-am trezit.

Rep: Totusi, pe membrii juriului ai spus ca ii apreciezi. Ei au acceptat sa faca o selectie – te-au ales pe tine.

Dan Sociu: Nu ma intereseaza ce ar trebui sa faca altii, nu sint diriginte moral. Ce am facut eu e numai ce am facut eu si nici nu e mare lucru, n-as fi putut face altfel. Le-am multumit, ca asa e politicos

Rep: Ai spus ca ai refuzat premiul pentru ca nu il poti lua de la “acest ICR”. Ce anume reprosezi institutiei?

Dan Sociu: Nu e vorba de activitatea ICR in sine, desi poate e si asta, dar e din cauza a tot ce s-a intamplat in ultimul an, culminand cu umilirea oamenilor de la Pungesti. Nu pot sa respect nimic din ce vine de la oficialitati. Ma simt, si nu sint singurul, schizoidat in relatia cu astia care pretind ca ne reprezinta.

Rep: Stii ca acum vei fi automat catalogat politic…

Dan Sociu: Da, ok. Si ce daca; am scris ce credeam acum doi ani despre cele doua tabere politice si n-am avut dreptate?

Rep: Care ar fi diferentele fata de perioada Patapievici a ICR-ului?

Dan Sociu: Sint multe diferente, erau mai vii.

Rep: Mai stii si alte cazuri ca al tau, de intelectuali care au refuzat premii?

Dan Sociu: Sigur ca mai sint, doar ca nu se dau in spectacol ca mine. Refuza si nu zic. Dar trebuia sa fac spectacol, sintem intr-o perioada protestatara si are sens.

Rep: In descrierea de pe site-ul cu care colaborezi, totb.ro, spui ca esti poet, dar cu “preocupari pamintesti si efemere, cetatenesti”. Cat de mult conteaza sau e necesar pentru un intelectual in societatea de azi, sa devina “activist”?

Dan Sociu: Conteaza, ca poate vor si ei sa traiasca intr-o comunitate sau poate ii enerveaza si pe ei niste chestii, ca nu sint moluste.

Rep: Dupa opinia ta, in Romania, cat este de dependenta cultura fata de stat sau de administratie?

Dan Sociu: as zice ca e mortificata de stat. Tocmai am primit un comunicat de presa de la ICR New York, “Concert fanfara Ciocarlia”. Probabil e o fanfara buna, dar unde e arta vie? De ce numai prezervarea si conservarea si toata incarcatura lor simbolica nationalista? Ca sa nu mai zic de afacerile facute din mortificarea asta, statui de miliarde si monumente si festivaluri de muzica clasica de 9 milioane de euro.

Rep: Ai spus ca acei bani ti-ar fi fost utili. Ce ai fi facut cu ei?

Dan Sociu: Pai la ce valoare au banii acum, as fi intrat de vreo 40 de ori in supermarket si poate mi-ar fi ramas si de o pereche de pantaloni. N-a fost, deci, pina la urma asa un mare sacrificiu.

Rep: Un comentator pe internet spune despre refuzul tau: “Si-a facut mai multa publicitate refuzand premiul”. Cum ii raspunzi?

Dan Sociu: Asa e. Dar la ce crede el ca mi-ar putea folosi mie publicitatea? Iau 10% din vanzarea cartilor.

Rep: Poate crede ca vei candida sau ca vei atrage capital politic

Dan Sociu: Da, fix asta o sa fac.

Rep: Crezi ca un poem de-al tau, din 2005, despre birocratie si viata in Romania, mai e valabil si azi?

Dan Sociu: Da, in mare parte.

Iata poemul:

In timp ce ma cert cu o proasta de functionara

revolutia rave se naste si moare

undeva,

departe de mine.

In fata ghiseelor

o multime transpirata ca la Love Parade,

aici nu se danseaza si toti se urasc –

aici noi sintem aia si numai intre noi,

in momentele de gratie, sintem un fel de astia – cu spinarile incovoiate,

saci de cartofi incercind sa stea in picioare,

cazuti in cur de admiratie

pentru miliardarul orasului

care si-a trimis fiul cel mic la spinzuratoare

si-acum ii construieste

mega-troite.

 

Nu-mi pasa de cultura rave

dar mi-e ciuda.

Miha m-a trimis sa votez pentru ca,

zicea ea,

primarul s-ar putea sa-mi numere stampilele de pe buletin

la urmatoarea audienta.

Frica de ziua de miine – si de poimiine,

si de restul vietii – ne face stupizi,

vicleni, bizantini.

 

Diseara, cind ea imi va spala pantalonii,

primul lor proprietar

se va indopa cu energizante,

va cobori pe strazile

Berlinului

si va dansa.

 

Rep: Cum vezi viitorul generatiei de 30, 35 de ani?

Dan Sociu: Total instabil, probabil capitalism de-ala extrem, fara mila, dar poate nu, cine stie.

http://www.hotnews.ro

The following two tabs change content below.