Poarta României Mari de la Măgdăceşti

Are harta României Mari pe poarta sa nu din cauza gestului grobian al deputatului socialist Bătrâncea, ci ca un vis al său din copilărie

 

886284_1018502211548027_2867644125130432237_o

Petru Munteanu desena harta României Mari încă sub regimul sovietic. Primele informaţii despre România le-a aflat de la tatăl său, care a vorbit întotdeauna româneşte. A vizitat prima dată România după Revoluţie. Pentru el, nu există stat mai frumos decât România şi limbă mai frumoasă decât cea română. Are harta României Mari pe poarta sa nu din cauza gestului grobian al deputatului socialist Bătrâncea, ci ca un vis al său din copilăriei. Regretă doar faptul că tatăl său, Carp Munteanu, nu a prins să vadă dorinţa sa îndeplinită.

Nu mi-a fost greu să găsesc casa lui nea Petru Munteanu din Măgdăceşti, Criuleni. Are o reputaţie bună în sat. Ţine la neam, istorie şi tradiţie, calitate moştenită de la tatăl său. Îmi timp ce admir harta României Mari de pe poarta sa, bărbatul mă îndeamnă să intru în casă, „căci nu o să stăm de vorbă în drum”, îmi spune el. Îmi spune zâmbind că are această dorinţă din copilărie, însă şi-a îndeplinit-o abia acum trei ani. I-a executat comanda meşterul din aceeaşi localitate, Andrei Ursu.

Poarta cu harta României

L-a costat, dar merită, îmi spune el. Locuitorii satului s-au deprins cu „poarta României” după ce, în primele săptămâni, au tot fotografiat-o. Pe hartă sunt indicate cu aproximaţie oraşele care au o importanţă specială pentru el. Şi-a îndeplinit acest vis nu pentru a ieşi în evidenţă dintre consătenii săi, ci ca o dorinţă a familiei sale. „Îmi pare rău că părinţii mei, Parascovia şi Carp Munteanu, s-au dus pe rând din viaţă şi nu au apucat să vadă poarta despre care le spuneam că o vor avea”.

În opinia lui Petru Munteanu, gestul deputatului socialist Bâtrâncea şi declaraţia şefului acestuia de la partid, Dodon, ar trebui sancţionate. „Este un sacrilegiu!” (Acest enunţ a sunat cu totul astfel din gura lui nea Petrea)

Dorul şi dragostea sa pentru România vine din familie. „Tatăl meu spunea că noi suntem români şi vorbim româneşte. A fost încorporat în Armata română, la Iaşi. La gura sobei, el ne povestea în fiecare an, pe 25 decembrie: ‚Astăzi e Crăciunul la români’. Nu avea nicio frică. Părinţii mei, când se întâlneau cu naşii lor de cununie, cântau tot timpul ‚Trei culori cunosc pe lume’”.

„Trei culori cunosc pe lume”

Până la Revoluţie, prin intermediul unei reviste, şi-a găsit nişte prieteni în România care aveau acelaşi nume – Viorica şi Traian Munteanu. Comunicau prin scrisori. Erau de la Baia Mare. În martie 1990, a vizitat această familie. L-a fascinat enorm Maramureşul. A trecut prin mai multe localităţi din România. „Când am ajuns la ei, în Maramureş, aveam emoţii de nedescris. Admiram frumuseţea acestui tărâm istoric. Mergeam şi pipăiam gardurile, porţile sculptate în lemn.”

Consideră că nu suntem de vină că am fost despărţiţi de fraţii de peste Prut. „Sunt vinovaţi cei care guvernează astăzi R. Moldova. Iar cei care vor să ne dezbine complet, n-o să le meargă”, crede Petru Munteanu. Merge în România de câte ori are ocazia. „Acolo sunt atâtea de văzut că nu-ţi ajunge o viaţă de om”. Nu a reuşit să viziteze Banatul şi Bihorul. Vrea să facă următoarea vizită la Mehedinţi, „de unde provin interpreţii Niculina Stoican, Petrică Mâţu Stoian, Angelica Stoican”. „Tatăl meu o asculta pe Irina Loghin, iar mama pe Sofia Vicoveanca. Primăvara devreme, tatăl meu lega via şi, când o auzea la radio pe Irina Loghin, începea să plângă”, îmi vorbeşte bărbatul cu emoţii.

STEMA Romaniei„Omul nostru e sărac şi fudul”

Bărbatul deţine o gheretă cu produse alimentare. Ca să fie mulţumiţi cumpărătorii de calitatea produselor, munceşte mult. Ca în toate satele noastre, şi el are o listă cu datornici. „Mi-e milă de unii oameni, deşi printre ei sunt şi din cei care uită. Sunt bătrâni care mă roagă să le dau produse până la pensie, pentru că nu au ce mânca. Am încredere în asemenea oameni. Am crescut printre ei”. Mai crede că mulţi dintre basarabeni sunt făloşi, „omul nostru e sărac şi fudul”.

Este pentru unire. „Poate fi şi mâine. Familia şi rudele mele sunt pentru unire. În România, totul funcţionează. Acolo totul se mişcă, cum treci în stânga Prutului, e beznă” spune el. Crede că rolul principal în făurirea unirii îi revine mass-mediei, care trebuie să aducă mai des în discuţie subiectul unirii, deoarece „lumea noastră e dezinformată”. „ Iată că CCA i-a dat licenţă iar postului rusesc NTV. Unde mergem? Maria şi Petru Munteanu au trei copii, două fete – Doina şi Petronela şi un fecior, Gheorghe.

The following two tabs change content below.