Poalelungi, reinstalat la Curtea Supremă de Justiţie

DSC_1619f.nadea roscovanu

Foto: Nadea Roşcovanu

Mihai Poalelungi, singurul candidat înscris în cursa pentru şefia Curţii Supreme de Justiţie, a fost numit săptămâna aceasta pentru un nou mandat. Decizia a fost luată marţi în cadrul unei şedinţe închise a Consiliului Superior al Magistraturii. În timpul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în faţa clădirii a fost organizată o acţiune de protest. Platforma DA şi reprezentanţii Partidului Nostru au solicitat retragerea din cursă a lui Poalelungi şi organizarea unui nou concurs. CSM a ignorat această solicitare. Pe durata probei de întrebări-răspunsuri, atmosfera a fost încinsă de un schimb de replici dure dintre reprezentanţii CSM şi liderii acţiunilor de protest.

Întrebat pe ce loc era Republica Moldova în clasamentul corupţiei acum patru ani, când a ajuns pentru prima oară în această funcţie, şi pe ce loc este la ora actuală, Poalelungi a dat un răspuns evaziv. „Nu ştiu pe ce loc a fost în 2011, dar faptul că pentru moment se spune despre sistemul judiciar că e cel mai corupt, în mod cert, la formarea acestei imagini a contribuit transferurile de bani pe care unii judecători de la unele judecătorii de sector au acceptat prin ordonanţe judecătoreşti să le transfere din Rusia spre UE. Curtea Supremă de Justiţie şi curţile de apel nu au nicio treabă cu aceste ordonanţe judecătoreşti”, a spus Poalelungi.

„Sunt de 28 de ani în sistemul judecătoresc şi pledez ca judecătorul să aibă o imagine ireproşabilă, cu atât mai mult conducerea Curţii Supreme de Justiţie. Am o datorie morală faţă de ceilalţi judecători care vor să-şi facă onest datoria şi aşteaptă schimbări în sistem. Toţi vorbesc despre reformarea justiţiei, dar peştele de la cap se strică. Există şi dosare dubioase. Sunt cazuri când magistraţii CSJ casează deciziile emise de alţi judecători. Cred că Poalelungi poartă o vină pentru cele ce se întâmplă în justiţie. Este evident că unii judecători sunt protejaţi. Trebuie făcute schimbări în legislaţie în ceea ce priveşte numirea în funcţie a judecătorilor CSJ pentru a evita implicarea politicului. Totodată, trebuie să începem cu identificarea judecătorilor corupţi şi excluderea lor din sistem”, a mai spus Tatiana Răducanu în cadrul unei emisiuni TV.

Tatiana Răducanu, membru al CSM, s-a interesat de ce R. Moldova are pe moment 61 de plângeri depuse de cetăţenii săi la CEDO în care invocă încălcarea drepturilor prin decizii ale Curţii Supreme de Justiţie şi ale curţilor de apel pe parcursul ultimilor doi ani. „Fiecare judecător trebuie să răspundă pentru decizia pe care o adoptă”, a răspuns Poalelungi. Totodată, Răducanu a invocat o sesizare la adresa CSM din partea Ministerului Finanţelor. „E un caz ieşit din comun încasarea, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie, a 14 milioane de lei. Un agent economic ce a participat la demolarea Stadionului Republican, după şase ani, a pretins încasarea a 14 milioane de lei în baza unui proces-verbal de demolare pe care nu este indicată nici data şi nici numărul. Opt milioane pentru lucrări şi şase milioane drept sancţiuni de întârziere. Ce s-a făcut cu metalul, cu alte bunuri care erau pe acest teritoriu?! Curtea de Apel a decis să nu acorde aceşti bani, iar Curtea Supremă de Justiţie a casat această decizie! De ce vocea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie nu se aude când Curtea Supremă de Justiţie emite astfel de decizii arbitrare?!”, a întrebat Răducanu.

Poalelungi a invocat acelaşi răspuns că fiecare judecător trebuie să răspundă pentru deciziile pe care le ia. „Nu vă ascundeţi după judecători. Sunteţi responsabil de situaţia din Curtea Supremă de Justiţie!”, i-a replicat Răducanu.
La final, magistratul Dumitru Visterniceanu a propus ca votul să fie amânat pentru o altă dată, iar Inspecţia Judiciară să examineze cazul lui Mihai Poalelungi, dar iniţiativa sa nu a acumulat suficiente voturi. Deliberarea a fost anunţată după masă. Iniţial, protestatarii şi o parte din presă nu au avut acces în sală. Iar când au fost acceptaţi, aceştia au fost anunţaţi că şedinţa avusese loc cu uşile închise. Candidatura lui Poalelungi a fost votată cu nouă voturi pentru, şi unul împotrivă. Magistrata Tatiana Răducanu a avut o opinie separată, iar Dumitru Visterniceanu a părăsit şedinţa înainte ca decizia în cauză să fie supusă votului.

Întrebat de ce în prezenţa mass-media şi a protestatarilor a susţinut propunerea ca dosarul lui Poalelungi să fie examinat de Inspecţia Judiciară (IJ), iar ulterior s-a răzgândit, Teo Cârnaţ, unul dintre membrii CSM , a declarat că acesta a mai fost verificat de IJ şi suspiciunile referitoare la lipsa de integritate nu s-au adeverit. „Pentru că nu a fost un alt candidat, am fost în situaţia să-l votăm pe cel care este. Declar deschis, asupra mea nu s-au făcut presiuni şi nu s-au exercitat acţiuni de corupere. Aş fi vrut să fie mai mulţi candidaţi, dar judecătorii nu vor să participe la astfel de concursuri, pentru că se tem de verificările SIS şi mass-media. Majoritatea judecătorilor preferă să fie lăsaţi în pace”, a opinat Cârnaţ.

Ambasadorul SUA la Chişinău s-a arătat derutat de numirea noului preşedinte al Curţii Supreme a Justiţiei şi de modul în care a fost votat acesta. Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a făcut un apel către societate de a organiza un nou forum. „Dreptul la revoltă este indicat în rezoluţia noastră şi acest drept va fi implementat de popor”, a menţionat Năstase.

Poalelungi a obţinut primul mandat la şefia Curţii Supreme de Justiţie în 2012. Pe durata mandatului, numele său a fost implicat în mai multe scandaluri. Fostul deputat PLDM Ion Butmalai a declarat acum trei ani, cu referire la informaţii oferite de SIS, că Mihai Poalelungi a participat în 2012 la elaborarea schemei de legalizare a atacului asupra BEM. Judecătorul a negat orice implicare. Ce-i drept, iniţial, a declarat că nu s-ar fi aflat în ţară în ziua în care, potrivit lui Butmalai, a fost pus la cale planul, iar ulterior şi-a schimbat declaraţiile după ce a fost contrazis de Poliţia de Frontieră.