Planul, furtul și beneficiarii

Cum a fost elaborat și aplicat planul de devalizare a Băncii de Economii, Băncii Sociale și a Unibank, în versiunea comisiei parlamentare

Parlamentul a aprobat joi Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea tuturor circumstanțelor devalizării sistemului bancar din Republica Moldova și investigării fraudei bancare. Acest document reconstituie etapele devalizării celor trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – începând cu 2011. Comisia a fost alcătuită din deputații Alexandru Slusari, Vladimir Golovatiuc, Lilian Carp, Dumitru Alaiba și Adrian Lebedinschi. Publicăm mai jos concluziile și o parte din recomandările comisiei.

„Procesul devalizării sistemului bancar a fost o operațiune bine pregătită în timp și coordonată cu politicienii și demnitarii de stat, care sunt obligați, conform legii, să asigure acțiunile sau inacțiunile necesare ale instituțiilor abilitate ale statului, și nu invers.

Planul devalizării a fost realizat etapizat, perseverent, începând cu 2011, făcându-se pe parcurs ajustări în funcție de creșterea apetitului autorilor-escroci odată ce rezistența instituțiilor abilitate ale statului se diminua substanțial.

2011–2012, plan regizat de gruparea Plahotniuc–Platon

În perioada 2011–2012, exista deja planul unui atac regizat asupra Băncii de Economii din partea grupării Plahotniuc–Platon cu scopul să asigure pachetul de control asupra BEM. În realizarea acestor planuri au fost implicați judecători, Comisia Națională pentru Piața Financiară și Banca Națională. Din a doua jumătate a anului 2012, acest proces a decurs pe fundalul poziției foarte pasive a Guvernului Republicii Moldova în frunte cu Vlad Filat.

Comisia de Anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acțiuni al statului deținut de Banca de Economii și a situației din domeniul financiar-bancar al Republicii Moldova condusă de deputatul Oleg Reidman a avut un rol important în declanșarea procesului de devalizare a Băncii de Economii.”

2011–2014, comportament pasiv al Băncii Naționale

„Un rol deosebit de negativ în procesul devalizării sistemului bancar în perioada 2011–2014, prin asistența atacurilor raider și comportamentul său pasiv ca unicul organ de reglementare, l-a jucat conducerea Băncii Naționale. Unii reprezentanți ai acesteia rămân până în prezent în funcții de viceguvernatori ai BNM, cum ar fi Ion Sturzu și Aurel Cincilei.

Au existat mai multe note informative ale CNA și SIS privind riscurile persistente în sectorul bancar și pericolul devalizării sistemului care au fost ignorate de autoritățile statului, factori de decizie. Totodată, constatăm că serviciile menționate s-au rezumat în acțiunile lor la constatări.

După publicarea raportului, viceguvernatorul Ion Sturzu a afirmat că el și Aureliu Cincilei au fost numiți în funcție pe 12 iulie 2013, când situația la cele trei bănci era deja extrem de gravă. Iar în noiembrie 2014, niciunul dintre ei nu ar fi patronat domeniul de supraveghere bancară.

Acțiunile/inacțiunile mai multor persoane de demnitate publică în 2013 privind pierderea de către stat a pachetului de control la Banca de Economii, inclusiv a fostului prim-ministru Iurie Leancă, au avut repercusiuni grave și pot fi calificate drept abuz și neglijență în serviciu. Comisia reține că Procuratura Anticorupție a deschis și instrumentează un dosar penal în acest caz.”

2–27 noiembrie 2014. Plahotniuc, Șor și Filat, beneficiarii principali

„În perioada 7–27 noiembrie, după ce Guvernul a decis deja să acorde garanțiile de stat pentru creditele de urgență acordate de Banca Națională a Moldovei, în valoare de 9,5 miliarde de lei, cele trei bănci au funcționat fără administrare specială de stat și au fost sustrase sume colosale de bani din sistemul bancar al Republicii Moldova.”

În perioada menționată, conform datelor oferite de BNM, aceste bănci au oferit doar persoanelor juridice credite în valoare totală de peste 25,5 miliarde de lei. Prin urmare, atât conducerea Guvernului, cât și cea a Băncii Naționale au acționat în aceeași perioadă cel puțin cu abuz și neglijență crasă de serviciu. Comisia reține că Procuratura Anticorupție a deschis și instrumentează un dosar penal în acest caz.

Potrivit raportului Kroll 2, beneficiarii finali principali ai furtului bancar au fost grupările lui Plahotniuc, Șor și Filat.

2015–2019. Sabotarea procurorilor

Procuratura Generală, în toată perioada 2015–2019, a sabotat investigarea procesului devalizării sistemului bancar, pornind dosare penale segmentate pe multiple episoade, fără abordare sistematică și integrală. Ancheta a fost tergiversată, intenționat sau în scopuri politice, în mai multe cazuri în scopuri politice.

Comisia reține că, începând cu 9 august 2019, este pornit un dosar penal cumulativ pe marginea fraudei bancare privind existența unei grupări criminale.

Comisia a recomandat să fie desecretizate toate materialele despre devalizarea sistemului bancar, inclusiv raportul Kroll în întregime, în măsura în care publicarea acestora nu va prejudicia mersul anchetei. Să constate președintele Parlamentului circumstanțele care ar permite inițierea procedurii de revocare a viceguvernatorilor Băncii Naționale a Moldovei, Ion Sturzu și Aurel Cincilei.

Comisia recomandă investigarea acțiunilor lui Leancă, Drăguțan, Candu, Arapu

De asemenea, comisia a recomandat Procuraturii Anticorupție să examineze aspectul penal al acțiunilor / inacțiunilor fostei conduceri a Guvernului și Băncii Naționale, în special a foștilor și actualilor demnitari – Iurie Leancă, Dorin Drăguțan, Andrian Candu, Anatol Arapu, Emma Tăbârță ș.a., după caz.

Aceștia, subliniază autorii raportului, în toată perioada 2014, având un cadru informațional suficient și complex la dispoziție, inclusiv de la CNA, recomandările de la FMI și Banca Mondială, nu au întreprins măsuri necesare pentru prevenirea devalizării în proporții deosebit de mari a sistemului bancar.

Aceleași persoane au admis, relevă raportul, acordarea garanțiilor de stat celor trei bănci, fără introducerea imediată a administrării speciale de stat, fapt care a avut repercusiuni grave pentru sistemul bancar prin sustragerea sumelor colosale în 7–27 noiembrie.

The following two tabs change content below.