Picioarele scurte ale Chişinăului

DSC_9217kroll shor miliard furat foto- nadea roscovanu

Foto: Nadea Roşcovanu

R. Moldova nu a întreprins, la doi ani de la jaful bancar, acţiuni decisive pentru a preveni alte fraude

Se spune că totul trece odată cu timpul, însă nu şi atunci când este vorba de miliardele furate. Jaful din sistemul bancar a stricat imaginea Chişinăului în asemenea hal încât nu se ştie cine şi când ar mai putea să o refacă. În timp ce autorităţile moldoveneşti repetă încontinuu la televizor că au îndeplinit condiţiile impuse de Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru semnarea unui nou memorandum, reprezentanţii acestei instituţii internaţionale spun absolut contrariul.

Armine Khachatryan, delegata FMI în R. Moldova, a răspuns săptămâna curentă la o serie de întrebări ale jurnaliștilor privind situaţia actuală din sectorul financiar, politica bugetar-fiscală și economia reală. Răspunsurile reprezentantei FMI, tălmăcite de experţi, semnalează următoarele: jafurile ar putea să continue, pentru că nu a fost făcut nimic pentru a le preveni, banii publici sunt cheltuiţi netransparent şi, din cauza nerezolvării problemelor datoriilor companiilor energetice, am putea rămâne fără lumină şi gaz. Am selectat răspunsurile lui Armine Khachatryan despre cele mai importante domenii în care R. Moldova nu a evoluat deloc, deşi are stabilitate politică.

Reforma de pensionare

FMI consideră reforma sistemului de pensii necesară, justificându-şi opinia prin următoarele argumente: primul ţine de raportul foarte mic (1,3) al numărului de persoane angajate în câmpul muncii, care achită contribuţii sociale, şi numărul beneficiarilor de pensii. „Acest coeficient se va înrăutăţi în continuare în condiţiile migraţiei continue a forţei de muncă, îmbătrânirii populaţiei etc. Aspectul demografic nefavorabil se manifestă în contextul unei rate de înlocuire (raportul dintre pensia medie şi salariul mediu) destul de scăzute, de aproximativ 28%, comparativ cu o medie de 43% în ţările CSI şi cele ale Europei Centrale şi de Est.”

„Pentru a majora pensiile până la un nivel acceptabil din punct de vedere social şi a asigura durabilitatea pe termen lung a sistemului sunt necesare o serie de reforme parametrice: niciun fel de majorări neprevăzute ale pensiilor pe viitor, majorarea vârstei de pensionare la bărbaţi şi femei, cu indexarea ei ulterioară în funcţie de creşterea speranţei de viaţă; corelarea contribuţiilor de asigurări sociale ale celor ce lucrează pe cont propriu şi a agricultorilor cu nivelul veniturilor declarat în scopuri fiscale în loc de o sumă minimă arbitrară.”

Importanţa transparenţei acţionariatului băncilor

„Transparenţa acţionariatului este o componentă critică în edificarea unui sistem bancar sigur şi robust. În comparaţie cu situaţia de la întreprinderile industriale, transparenţa acţionarilor băncilor este mult mai importantă deoarece o bancă face profit nu din bunurile pe care le produce, ci din împrumutarea banilor de la alţii la o rată joasă a dobânzii şi oferirea banilor respectivi cu împrumut la o rată înaltă a dobânzii. Prin urmare, băncile maximizează valoarea investiţiilor acţionarilor prin alocarea optimă a acestora, precum şi prin filtrarea deciziilor de finanţare prin prisma mecanismelor de control ale riscului astfel încât să nu fie puşi în pericol banii deponenţilor. În consecinţă, cei care vor să devină acţionari ai băncilor ar trebui să poată demonstra organului de supraveghere bancară că sunt potriviţi pentru această poziţie.”

„Frauda a fost posibilă din cauza ingerinţei politicului în procesul de supraveghere bancară. În pofida numărului mare de tranzacţii suspecte realizat în ultimii doi ani, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, responsabilă de supravegherea înregistrării şi transferurilor de acţiuni în băncile cotate la bursă, nu a iniţiat anchete şi nu şi-a exprimat îngrijorarea. Nu a acţionat nici Banca Naţională, nici Serviciul de prevenire şi combatere a spălării banilor al Centrului Naţional Anticorupţie.”

Privatizarea întreprinderilor de stat

„În R. Moldova, numărul întreprinderilor de stat sau al companiilor cu participarea statului este destul de semnificativ şi este imperioasă o strategie bună de guvernare a acestora. FMI continuă să insiste asupra necesităţii îmbunătăţirii monitorizării întreprinderilor de stat, precum şi evaluării performanţei lor financiare într-un mod transparent şi sistematic. O nouă orientare spre privatizare este binevenită. Totuşi succesul privatizărilor depinde de o serie de factori, inclusiv existenţa unei strategii clare, şi de un proces adecvat de selectare şi pregătire pentru privatizare. Mai mult, pentru a atrage investitori cu renume este necesară îmbunătăţirea mediului de afaceri, edificarea statului de drept, asigurarea drepturilor de proprietare şi un management economic adecvat.”

Tarifele la energie

„În R. Moldova, tarifele la utilităţile publice nu au fost ajustate de ANRE de câţiva ani. În timp ce unele ajustări ale tarifelor la energia electrică au permis restabilirea viabilităţii financiare curente a companiilor din sector, din cauza întârzierilor la ajustarea tarifelor observăm pierderi şi datorii în lanţ în întreg sectorul energetic. Problema stocului acestor datorii (numite devieri financiare) trebuie să fie soluţionată în regim de urgenţă pentru a permite funcţionarea eficientă a companiilor. În principiu, o soluţie rezonabilă ar putea fi stingerea datoriei tarifare acumulate printr-o serie de ajustări tarifare treptate.”

 Opinii:

Vitalie Călugăreanu, jurnalist: „În opinia mea, pe de o parte, aceste recomandări au legătură cu vizita unei noi misiuni FMI la Chişinău ce urmează să aibă loc. Pe de altă parte, cred că sugestiile pe care le găsim în răspunsurile reprezentantului acestei organizaţii au legătură cu declaraţiile hazardate pe care le fac unii politicieni la Chişinău, în special dl Candu. Când se vorbeşte despre precondiţiile impuse de FMI, spicherul subliniază că R. Moldova le-a îndeplinit pe toate. Semnalările pe care le vedem în mesajul reprezentantului vin să aducă autorităţile de la Chişinău cu picioarele pe pământ.”                   

Ion Tornea, expert economic, IDIS „Viitorul”: „Nu am găsit nicio informaţie nouă în aceste răspunsuri. Mesajul FMI nu reprezintă decât confirmarea unor teze pe care le-am enunţat noi anterior. Problemele din sistemul bancar sunt un rezultat al netransparenţei, neîndeplinirii funcţiilor de reglementare ale Băncii Naţionale şi ale Comisiei naţionale a pieţei financiare. FMI nu indică faptul că Chişinăul nu a făcut nimic pentru a rezolva problemele sale cheie, ci constată aceleaşi lucruri înregistrate anterior.

În ce priveşte recomandările FMI în domeniul pensiilor, acesta este crucial deoarece sistemul actual nu mai poate duce această povară. Banii care se acumulează în sistemul actual de pensii nu sunt suficienţi nici măcar pentru a achita pensiile actuale, nemaivorbind de faptul că oamenii aşteaptă majorări.

Afirmaţiile privind privatizarea întreprinderilor de stat indică de fapt ineficienţa administrării banilor publici. Întreprinderile de stat sunt o gaură neagră pentru banii publici. Dacă ridicăm lista întreprinderilor de stat, vom observa că acestea sunt ineficiente. Reprezentanţii FMI subliniază din 2005 privatizarea întreprinderilor de stat, printre care a Băncii de Economii. Ştim cu toţii ce s-a întâmplat cu această bancă. Dacă ar fi fost luate în serios aceste recomandări, nu am fi vorbit astăzi despre aceleaşi probleme.”

Tatiana Lariuşin, expert economic: Amânarea reformelor determină costuri din ce în ce mai mari. Piaţa muncii din R. Moldova este neatractivă, suntem într-o concurenţă dură cu economiile din regiune pentru forţele de muncă. Statele vecine se confruntă cu aceleaşi probleme, însă la noi acestea sunt mult mai grave. Factorul demografic în combinaţie cu migraţia acută provoacă un dezechilibru dublu şi asta ne costă. Soluţia care ar înlătura acest dezechilibru este prelungirea vârstei de muncă pentru cei care urmează să iasă la pensie.”

Victor Parlicov, expert în domeniul energetic: „FMI arată că tarifele trebuia ajustate mai devreme. Tergiversarea ajustării a dus la acumularea de datorii. Am fost puşi practic în situaţia anului 2009, când se acumulaseră datorii imense din cauza că nu fuseseră ajustate tarifele la timp. FMI insistă pe stabilirea volumului devierilor financiare care urmează a fi incluse în tarife pe viitor, pentru că nu a fost deocamdată stabilită o sumă de către ANRE. Aceste acţiuni trebuie întreprinse pentru a evita blocarea financiară a sectorului energetic.”

 

 

 

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca