Piatra devine monument

 

Muncitorii din Belarus care au lucrat la Monumentul victimelor represiunilor staliniste, Mihail Lesnevski şi Ivan Cernenco, împreună cu Iurie Platon, autorul lucrării

Monumentul ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist va fi instalat astăzi în scuarul Gării Chişinău

Sculptura reprezintă 85 de bucăţi sudate ca într-un puzzle. Executorii belaruşi spun că lucrarea a fost realizată în termeni rezonabili, altfel calitatea ar fi lăsat de dorit. Sculptorul Iurie Platon menţionează că inaugurarea oficială a lucrării va avea loc pe 27 august, de Ziua Independenţei, sau pe 31 august, de Ziua Limbii Române.

Este una din cele mai mari lucrări realizate la întreprinderea din Belarus. Complexitatea lucrării este mare, mai ales pentru faptul că aceasta are 12 metri lungime. Tehnica de sudare a fost mai complexă, deoarece a presupus ajustarea meticuloasă a celor 85 de elemente. „Uneori erau nepotriviri de până la 20 de centimetri pe care şi noi le îmbinam foarte gingaş cu ranga”, râde Iurie Platon.

Până acum, la întreprindere s-au realizat lucrări înalte, iar tehnica de producere a acestora este mult mai uşoară, deoarece elementele se sudează prin intermediul unor inele.

Va rezista mii de ani

Sculptura de aproape 12 tone va rezista câteva mii de ani, spune Mihail Lesnevski, manager de producere la întreprinderea executoare din Minsk. Acesta a venit la Chişinău, împreună cu brigadierul Ivan Cernenko, să instaleze lucrarea pe soclu. Aspectul sculpturii este învechit artificial, fiind acoperit cu o vopsea specială. Sculptura este acoperită cu un strat subţire de ceară care o protejează de precipitaţii. Sub pelicula de ceară se petrec procese chimice foarte lente care vor rezulta cu crearea unui strat protector natural. Această peliculă de protecţie naturală îi va conferi sculpturii o culoare neagră cu nuanţe de verde.

Cu toate acestea, spune Mihail Lesnevski, sculptura se păstrează mai bine când alături de ea sunt oameni, când aceştia au nevoie de monument, îl ating şi au grijă de el.

„Avem exemplul statuilor turnate în bronz din Grecia Antică. Acestea rezistă mii de ani. Există şi alte exemple. Am fost martor cum la Minsk a fost demolat monumentul lui Stalin. La început au vrut să-l arunce în aer, dar nu poţi detona ceva în centrul oraşului. L-au apucat cu două tancuri şi l-au pus la pământ. Apoi oamenii s-au năpustit asupra lui şi l-au dezmembrat. Orice poate fi dărâmat în câteva ore”.

„A fost o onoare să lucrăm alături de Iurie Platon”

Muncitorii belaruşi spun că le-a plăcut să lucreze o lună cot la cot cu artistul moldovean. „Pentru noi a fost o onoare să lucrăm alături de un asemenea artist. Am lucrat într-o atmosferă liniştită. Ne-am concentrat asupra realizării cât mai bune a lucrării. Am lucrat 12 oameni”.

Pentru realizarea sculpturii a fost închiriat un depozit de 200 de metri pătraţi. Belaruşii au ştiut că pe 6 iulie în Republica Moldova se comemorează o dată neagră, zi în care monumentul urma să fie inaugurat. Însă au preferat să nu accelereze şi mai mult ritmul de efectuare a lucrărilor în detrimentul calităţii. Chiar şi aşa, spun muncitorii, dacă ar fi lucrat în ritmuri obişnuite, lucrările ar fi durat şi mai mult.

„Am auzit că monumentul n-a ajuns la timp pentru că a fost stopat la vamă din cauza că în interiorul lui au fost depistate metale scumpe. Aberaţii! Astfel au explicat unele instituţii media de ce monumentul n-a ajuns pe 6 iulie”, spune Iurie Platon. De altfel, monumentul a ajuns foarte repede la Chişinău, trecând fără probleme toate vămile. A fost îmbarcat vineri, 19 iulie, iar luni, 22 iulie, a ajuns deja la Chişinău. Vămuirea lucrării la Chişinău a costat, spune sculptorul, peste o sută de mii de euro.

Belarusul care are o legătură cu Moldova

Mihail Lesnevski spune că autorităţile nu s-au implicat în realizarea sculpturii dedicată victimelor stalinismului. „Doamne fereşte, la voi se deportau, iar în suburbia Minskului au fost împuşcaţi 100 de mii de oameni. Noi am fost bolnavi de aceeaşi molimă, şi problemele noastre sunt asemănătoare”, spune Mihail Lesnevski.

Tatăl bărbatului a fost şi el victima represiunilor comuniste, fiind deportat în oraşul Magadan, Orientul Îndepărtat. „Tatăl meu a fost trimis la ocnă. Undeva în Magadan numele lui este gravat pe o stelă, alături de numele altor oameni. Când a început aşa-numita „eliberare a popoarelor înfrăţite”, pe tatăl meu l-au îmbrăcat în uniformă militară şi, din închisoare, l-au trimis la război chiar în Moldova. Când Armata Roşie se retrăgea de aici, a fost luat ostatic de către germani. A fugit de la nemţi ajungând apoi cu Armata Roşie până în Ungaria. Deci şi eu am o legătură cu Moldova”.

Iurie Platon spune că inaugurarea oficială a monumentului va avea loc pe 27 august, de Ziua Independenţei, sau, pe 31 august, de Ziua Limbii Române.

Dorin Chirtoacă: „Sunt convins că, după monumentul Ştefan cel Mare şi Sfânt, monumentul dedicat victimelor regimului stalinist va fi al doilea ca importanţă şi valoare”.

Vadim VASILIU

 

The following two tabs change content below.