Philo / Mărturii şi declaraţii

51dc24f9b9771Unele luări de poziție seamănă cu o mărturie, altele cu o declarație. 

Mărturiile sunt mult mai umile; sunt de obicei personale; individualitatea celui care mărturisește se îmbibă în ele, le umple, transpare din fiecare expresie. Simți că ele aparțin unui om viu. Și îți arată cum se văd lucrurile din perspectiva celuilalt.

Declarațiile au un ton pompos; sunt generale și se pretind universal valabile; nu aparțin nimănui concret, spun lucruri pe care le-ai auzit înainte de o sută de ori de la o sută de oameni diferiți și nu vezi nicio schimbare; e ca și cum le-ar spune mereu același vorbitor, care își rostește discursul învățat pe de rost.

Una e literatură, alta e politică. Și ele au o relație foarte încordată.

Cei care mărturisesc despre ce se întâmplă – sau ce s-a întâmplat – nu încetează să mărturisească, indiferent dacă e vorba de ceva politic sau nu; dar când intervine declarativul totul pare mort și patetic.

Alex Cosmescu