Petru Bogatu: Revoluţia panglicilor „Sfântului Gheorghe”

Burzuiala de la Universitatea Tehnică este mai mult decât un protest. E o diversiune. Incidentul gălăgios de miercuri se constituie într-un gest simptomatic care, vrând-nevrând, deconspiră miza comuniştilor în viitoarele alegeri parlamentare.

Ies scântei!

Este la mintea oricui că mica adunare de zurbagii cu panglicile „Sfântului Gheorghe” pe piept a făcut tapaj nu pentru a tulbura liniştea rectorului şi nu pentru a rupe pânzele de păianjen de prin coridoarele UTM. Scandările zgomotoase împotrivă închiderii grupelor ruse urmează să aprindă scânteia menită să provoace ulterior un incendiu în toată legea.

Pretextul invocat de Liga Studenţilor Ruşi nu face nicio ceapă degerată. Nimeni nu a atentat, bineînţeles, la grupele cu predare în limbă rusă. Nici la Universitatea Tehnică şi nici în alte instituţii de învăţământ superior. Revolta ostentativă a unor grupuri marginale de tineri turbulenţi nu-i decât un teatru de doi bani. Îndărătul acestei piese jalnice se ascunde însă mâna regizorală a lui Vladimir Voronin. Punerea ei în scenă dovedeşte o dată în plus că liderul comunist nu-i politician, ci partizan. Că îşi propune să vină la putere pe calea revoluţiei, nu pe cea a alegerilor libere.

Nu degeaba liderul PCRM nu participă la dezbateri televizate. El ştie că nu are nicio şansă într-o confruntare politică onestă cu oponenţii săi politici. Tocmai de aceea opoziţia comunistă caută pricină cu lumânarea ziua în amiaza mare. Dar nu direct, ci indirect, prin intermediari.

Nebunii şi pionii

De data aceasta, nebunii scoşi în faţă pe tabla de şah sunt celebrii mahalagii Valeri Klimenko şi Fiodor Ghelici, ce-i care au dat buzna miercuri la UTM. Ei trebuie să-şi ridice poalele-n cap, să se dea în spectacol, să facă cât mai mult tam-tam cu putinţă. Acestora le revine misiunea să atragă focul asupra lor, să rupă echilibrul social. Să tulbure apele. Să creeze impresia că actuala putere ar strâmtora minorităţile naţionale, în speţă, cea rusă. Toate acestea urmăresc un scop ascuns: inflamarea prin înfricoşare a votului etnic şi adjudecarea lui plenară de către PCRM.

Cu alte cuvinte, PCRM se pare că a pierdut o bună parte din electoratul său de la sate şi încearcă astăzi cu înfrigurare să se întărească în oraşe prin atragerea de partea sa a minorităţilor naţionale. Pentru a-şi atinge obiectivul propus, comuniştii îi sperie pe etnicii ruşi de la noi ba cu unirea cu România, ba cu închiderea şcolilor şi ziarelor de limbă rusă, ba cu discriminări pe criterii etnice.

Din păcate, referendumul recent a arătat că nu puţină lume muşcă momeala propagandei comuniste. Nu întâmplător, majoritatea electoratului rusofon nu a participat la plebiscit.

Vrăjeli

Este curios faptul că PCRM aruncă în această luptă pentru turmentarea şi apoi cucerirea electoratului alolingv nişte actori obscuri ai societăţii civile. Tot mai des, pentru a pleda cauza comunistă, ies la rampă pretinse organizaţii nonguvernamentale. Acestea sunt de fapt nişte făcături care se dau drept iniţiative populare sau ONG-uri. Ele au fost create la noi, după modelul kârgâz, de Ambasada Rusiei la Chişinău şi sunt finanţate nemijlocit de Moscova. Proliferarea acestora a început prin aprilie anul curent, când a fost dat startul acţiunii „Panglica Sf. Gheorghe” – simbolul victoriei asupra fascismului.

De altfel, ruşii au împânzit fostele republici sovietice cu astfel de vrăjeli care pretind că ar constitui o alternativă la societatea civilă tradiţională. Acestea au fost create pentru a fi puse în mişcare împotriva autorităţilor legale în momentul în care Kremlinul va decide să le pună la respect sau chiar să le răstoarne printr-o simulată rebeliune populară.

În Kârgâzstan, preşedintele Bakiev, bunăoară, a fost îndepărtat de la putere în urma unor răzmeriţe provocate de falsele organizaţii nonguvernamentale, aflate în solda ruşilor. Acestea sunt în aşteptare acum şi în alte teritorii desprinse din fosta URSS. Pe ele a pariat, pesemne, premierul rus, Vladimir Putin, când acum câteva luni a ameninţat că în Republica Moldova ar putea să izbucnească o revoltă populară asemănătoare cu cea din Kârgâzstan.

„Kalaşnikov” în loc de frigider

Astăzi, noua conjunctură internaţională a dat peste cap planurile ruşilor, schimbând niţel datele problemei. Economia Rusiei este extensivă şi depăşită de timp. Pentru a se menţine pe linia de plutire, aceasta urmează să fie modernizată de urgenţă. Asta nu se poate face fără o consistentă asistenţă financiară şi tehnologică occidentală. De aceea, pentru moment, nu se mai urmăreşte aţâţarea de noi rebeliuni sângeroase. Astfel, revoluţia panglicilor „Sfântului Gheorghe” în Republica Moldova se amână.

În această situaţie, pretinsele ONG-uri, finanţate de Kremlin, ca să nu stea cu mâinile în sân, au fost puse în serviciul PCRM. Pe ele comuniştii se vor baza în actuala campanie electorală. Acestea nu trebuie neapărat să facă o cogeamite revoluţie proletară. Misiunea lor este mai curând să destabilizeze situaţia de aşa manieră încât să faciliteze venirea la putere a Partidului Comuniştilor.

Ce va ieşi însă până la urmă nu ştim, chit că deocamdată nu se pune problema revoluţiei bolşevice în Republica Moldova. Nu-i exclus însă să se întâmple ceea ce-i mai rău. Ca în bancul cu rusul care, şi atunci când se apucă să construiască un frigider, face un automat Kalaşnikov.

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu