Petru Bogatu: Radiografia unei făcături

Unul din tunurile de asediu informaţional, puse pe noi de Moscova, a împroşcat deunăzi cu un obuz otrăvit. Perversiunea acestui atac stă în faptul că proiectilul trimis este bine camuflat pentru a crea impresia unei cercetări sociologice. Dar s-o luăm de la capăt.

O porţie de gogoşi

Mai ţineţi minte sondajul efectuat de AVA.MD în ajunul alegerilor parlamentare din toamna trecută? Spre deosebire de toate celelalte testări ale opiniei publice care au anticipat, în linii mari, rezultatele scrutinului de la 28 noiembrie, acesta a livrat nişte informaţii de-a dreptul aiurite.

Potrivit lui, PCRM urma să obţină 54.3 la sută din sufragii şi să câştige detaşat scrutinul. Cu acest scor electoral, dacă era confirmat în alegeri, comuniştii s-ar fi ales cu o majoritate absolută în Parlament, iar cele trei partide democratice ar fi căzut în derizoriu. PLDM era creditat cu 22.6 la sută, PDM cu 9.7, iar PL doar cu 8.6.

În realitate, PCRM s-a ales, precum se ştie, cu 39 la sută din sufragii. PLDM a întrunit 31 la sută, iar PDM şi PL câte 13 şi respectiv 10 la sută.

Acum comparaţi cifrele de mai sus cu Barometrul de Opinie Publică, realizat de IMAS şi publicat la 16 noiembrie 2010. Potrivit acestui studiu, PCRM era creditat cu 37.2 la sută, liberal-democraţii cu 31.1 la sută, PDM cu 14.4 la sută, iar PL cu 12.5 la sută. După cum vedeţi, prognozele sunt foarte apropiate de rezultatele obţinute în ziua de 28 noiembrie, toate încadrându-se în marja de eroare. Cât priveşte scorul electoral al PLDM, acesta s-a confirmat sută la sută.

V-am obosit cu atâtea cifre, ca să vă demonstrez cu câtă neobrăzare sunt măsluite adesea rezultatele unei cercetări sociologice pentru a înnebuni electoratul. Anul trecut a ieşit la rampă AVA.MD care a colaborat cu Centrul de Investigaţii Strategice şi Pronosticuri EST-VEST, secundat de Centrul de Investigaţii Economice (CCEE). Toate acestea făceau parte dintr-un proiect rusesc de manipulare a opiniei publice din Republica Moldova. De altfel, Vitalie Andrievschi, coordonatorul şi fondatorul site-ului AVA.MD, a fost consultantul PCRM în campania electorală din PCRM.

Iată că au venit timpuri noi şi la înaintare a fost băgată o altă instituţie sociologică. O porţie de gogoşi cu ciocolată otrăvită ne-a pus la dispoziţie acum câteva zile Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA. Obiectivul rămâne acelaşi. Spălarea pe creier a electoratului şi demoralizarea forţelor politice prooccidentale.

Picăturile de arsenic

Sondajul CBS-AXA e ca un pahar plin cu vin robust şi aromat în care s-au turnat discret câteva picături de arsenic. E o băutură grozavă, gustoasă şi plăcută. Atâta doar că-i vicleană. Te desfată, te ameţeşte, ca apoi să te ucidă.

Ar fi hilar să comentez acum studiul prezentat de CBS-AXA. E o făcătură. Spun asta nu pentru că sondajul ar fi mincinos de la un capăt la altul. Dimpotrivă. În multe privinţe, chiar pare să fie credibil. Unde mai pui că anterior această instituţie de cercetare sociologică, orice s-ar spune, a dovedit profesionism. Şi acum nu avem niciun motiv să presupunem că s-ar fi descalificat subit.

Altceva s-a întâmplat. CBS-AXA, politiceşte vorbind, s-a prostituat pentru a ne servi un produs contrafăcut într-un ambalaj strălucitor. Şi a făcut uz de o metodă clasică de dezinformare a electoratului, de intoxicare a presei şi clasei politice.

Publicului i-au fost livrate rezultatele aparent corecte şi verificabile ale unui sondaj de opinie. Însă printre acestea au fost strecurate cu bună ştiinţă câteva informaţii supte din deget. Contrar tuturor sondajelor de până acum, de exemplu, cel realizat de CBS-AXA arată că 40 la sută din cetăţenii Republicii Moldova vor unire cu Federaţia Rusă. Şi încă 7 la sută cu Ucraina. Dacă e să dăm crezare sondajului, jumătate din cetăţenii Republicii Moldova ar renunţa la independenţă. În acelaşi timp, pentru integrare europeană pledează doar 28 la sută din cei chestionaţi.

Toate aceste procente contrazic până şi datele prezentate de CBS-AXA care acum câteva luni arăta că aproape jumătate din populaţia Republicii Moldova optează pentru aderarea la UE. Potrivit celorlalte sondaje, realizate de-a lungul ultimilor ani, circa două treimi din cetăţeni se pronunţă pentru integrarea europeană.

Ca numărul partizanilor UE să se înjumătăţească în favoarea Rusiei într-un răstimp scurt, trebuia să se întâmple un cataclism politico-economic. Sau o calamitate naturală. Cum asemenea prăpăd nu se poate observa la orizont, trebuie să alegem din două una. Ori CBS-AXA a minţit în toamna anului trecut, ori minte acum. Şi mai curios este faptul că celelalte cifre din sondajele anterioare n-au suferit schimbări spectaculoase. Bazinele electorale ale partidelor, de exemplu, practic nu s-au modificat. De unde şi concluzia că la mijloc e o lucrătură impardonabilă.

Caii troieni

Acest sondaj scandalos nu trebuie să ne mire. Studiul CBS-AXA  a fost realizat în cadrul Monitorului Euro-asiatic, finanţat, la rândul său, de mai multe fundaţii ruseşti. Este una dintre multiplele acţiuni subversive dintr-un război psihologic pe care îl poartă Kremlinul împotriva Republicii Moldova.

De la un timp încoace, aşa cum am arătat şi cu alte ocazii, Moscova a împânzit teritoriul dintre Prut şi Nistru cu o puzderie de fundaţii, asociaţii şi alte pretinse organizaţii nonguvernamentale care caută, pe diferite căi, să descurajeze aici elanul european şi conştiinţa de sine românească. Ele acţionează în diferite domenii: politic, social, cultură, sport. În fruntea acestei campanii diversioniste se află fondul „Priznanie” care, în alegerile parlamentare din noiembrie, a sprijinit PCRM, precum şi alte forţe politice antieuropene şi antiromâneşti.

Scrutinul este de domeniul trecutului, dar nu şi proiectul rusesc de pervertire a societăţii moldoveneşti. Se vede că Moscova are aici mult de lucru pe care îl face cu mâinile falselor sale organizaţii nonguvernamentale. În formaţia cailor troieni ai rusificării s-a înregimentat se vede că şi centrul CBS-AXA. Sondajul lui nu face nicio para chioară. E o înşelăciune ordinară. Dar oricum, fiţi atenţi. Nu consumaţi erzaţuri ruseşti.

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu