Petru Bogatu: Oligarhia confiscă puterea de stat

Altercaţia publică dintre premierul Vlad Filat şi ministrul Economiei Valeriu Lazăr depăşeşte, desigur,  cadrul unei simple neînţelegeri între două persoane sus-puse. Disensiunile la nivel înalt anunţă o periculoasă disfuncţionalitate a Guvernului.

„Moldtelecom” îl alege pe Plahotniuc

Deunăzi, precum se ştie, prim-ministrul, printr-o scrisoare, a acuzat, de fapt, un organ central din subordinea sa de rea-voinţă. Vlad Filat afirmă că Ministerul Economiei ar fi pus la cale, împreună cu Agenţia Antimonopol şi Agenţia pentru Reglementare în Telecomunicaţii, scumpirea convorbirilor telefonice în interiorul ţării.

În replică, Valeriu Lazăr se dezvinovăţeşte. Susţine că cineva caută cu tot dinadinsul să-l certe cu Vlad Filat. Ministrul consideră că  neînţelegerile ce ţin de noile tarife pentru convorbirile telefonice  locale fac parte dintr-ostrategie de PR politic”. Potrivit lui, ar exista anumite forţe care îşi propun să destabilizeze situaţia, iar subiectul „Moldtelecom” este doar un pretext.

Cel mai curios lucru este faptul că, în ciuda discordiei dintre premier şi ministrul Economiei, ambii au dreptate. Pe de o parte, de bună seamă, există înţelegeri obscure şi încercări de scumpire nejustificată a convorbirilor telefonice pe care şeful Guvernului caută să le contracareze. Pe de alta, într-adevăr, cineva înveninează cu bună ştiinţă relaţia dintre premier şi unii dintre miniştrii săi pentru a tulbura apele în Executiv.

Cum se numesc persoanele sau cercurile de interese care îşi bagă coadă în guvern? Ca să răspundem la această întrebare, haideţi mai întâi să vedem de ce atâta zgomot la vârf? Şi pentru ce?

Ne-o spune chiar dl Lazăr. „Moldtelecom”, zice el, va fi privatizat. De altfel, ca şi AIR Moldova şi Banca de Economii. Foarte bine. Marile companii de stat sunt o sursă de corupţie, căpătuială şi de ingerinţe monopoliste în afaceri. Tocmai de aceea, creditorii externi cer acum deznaţionalizarea şi vânzarea giganţilor economici.

Actuala guvernare, declarându-se reformistă şi proeuropeană, nu se poate opune, fireşte, privatizării. Dar în interiorul AIE sunt destule elemente care şi-ar dori să profite neregulamentar de pe urma ei. Cine sunt acestea?

Un răspuns ni-l oferă ştirea care face acum deliciul presei.  „Moldtelecom” își anunță clienții că își mută conturile bancare de la Banca de Economii la „Victoriabank”. Interesant, nu? Operatorul de telefonie fixă este o întreprindere de stat. Până acum, de-a lungul anilor, a fost deservit de Banca de Economii, o instituţie de asemenea cu un capital majoritar de stat. Acum însă „Moldtelecom” optează pentru „Victoriabank”, o întreprindere sută la sută privată, unde președinte al Consiliului de Administrație a fost până nu demult prim-vicepreședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc. Ca să vezi de unde sare iepurele!

O hoţie pe faţă

Nu încape îndoială că majorarea tarifelor la convorbirile telefonice în era informaţională este un rapt ordinar. O hoţie pe faţă. Nimic nu poate justifica această escapadă antipopulară. În toată lumea serviciile cu pricina la ora actuală să ieftinesc. Şi nici nu-i de mirare. Oamenii au astăzi enorme posibilităţi de comunicare rapidă, economicoasă şi comodă cu întreaga planetă. Preţul de cost al convorbirilor telefonice scade.

În aceste împrejurări, monopolistul „Moldtelecom” nu mai poate profita, ca altădată, de situaţia sa privilegiată. Ca rezultat,  eficacitatea şi rentabilitatea lui lunecă pe tobogan. În disperare de cauză, firmele căpuşe lipite de organismul său caută să-i ridice artificial cota de piaţă prin majorări artificiale de preţuri pentru a putea astfel să-i sugă sângele în continuare şi a se pricopsi ulterior cu un comision gras în urmă privatizării lui.

Astfel stând lucrurile, înalţii funcţionari implicaţi în tentativa scandaloasă de favorizare a „Moldtelecom”-ului ar trebui să demisioneze, iar justiţia ar urma să se pună în mişcare pentru a ancheta cazul. Pentru că, oricum ai suci-o, avem de a face cu o tentativă dubioasă a businessului de a confisca actul guvernării pentru a-l folosi în scopul îmbogăţirii personale.

De două ori paraziţi

Să fiu bine înţeles. Nu am prejudecăţi de stânga şi nu sunt contra oamenilor de afaceri în viaţa politică. În ţările occidentale destui milionari şi chiar miliardari deţin înalte funcţii de stat. Magnatul Silvio Berlusconi, de exemplu, a ajuns prim-ministru al Italiei. El este acuzat însă acum de imoralitate, dar nu de faptul că ar fi  confundat afacerile personale cu cele ale statului. În democraţiile   avansate, există o delimitare strictă între puterea politică şi businessul privat, amestecul direct între ele fiind taxat drept atentat la siguranţa naţională.

La noi însă există oameni bogaţi care vin în politică nu pentru a servi cauza naţională, ci pentru a pune mâna pe contabilitatea statului şi a o folosi în interes meschin. Aceştia sunt, scria Jean-Francois Revel, de două ori paraziţi, trăind şi pe spinarea oamenilor simpli, şi pe cea a statului pe care îl uzurpă.

Grav este faptul că prin astfel de imixtiuni, este perturbat procesul decizional. Se pare că au apus zilele când Guvernul Filat funcţiona ca un ceas elveţian, fapt care i-a permis să reziste în condiţiile desul de dificile ale anilor 2009-2010. Se creează impresia că în prezent cabinetul de miniştri este divizat în feude de partid, unde pentru miniştri contează nu poziţia comună a Executivului, nu interesul general, ci doar cel de clan.

Odată cu intrarea în politică a unor afacerişti orgolioşi şi extrem de controversaţi, abuzul, lăcomia şi necinstea se cuibăresc tot mai mult în administraţia centrală. După confiscarea statului de către Voronin şi Partidul Comuniştilor, acum oligarhia încearcă să-şi adjudece întreaga putere politică.

Se urmăreşte instaurarea unui regim prădalnic după o faţadă democratică şi europeană. La Chişinău recidivează, de fapt,  cunoscuta patologie a lumii a treia de concreştere maladivă a birocraţiei şi a marilor afaceri care se soldează în cele din urmă cu mafiotizarea totală a statului. Dacă liderii AIE nu se dumeresc şi nu-i opresc pe oligarhii cinici care au tupeul să privatizeze până şi statul în interesul lor personal, va fi jale mare.

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu