Petru BOGATU: “Jocuri geostrategice în jurul Republicii Moldova “

Se creează impresia că anunţul despre amplasarea unor elemente antirachetă pe teritoriul României a prins Chişinăul pe nepusă masă. Comuniştii le caută ruşilor în coarne, deşi riscă să fie prinşi în ele şi ridicaţi peste garduri, dovedind astfel că nu ştiu pe ce lume se află. Până şi puterea democratică pare să fie depăşită de evenimente.
Se redefineşte geostrategia regiunii

Ministerul de Externe al Republicii Moldova a luat apă-n gură. Tace AIE. Marian Lupu însă, pe propria-i răspundere, se arată nedumerit că Bucureştiul nu s-a consultat cu oficialităţile moldovene înainte de a decide să-i găzduiască pe americani. Doar Mihai Ghimpu pune degetul pe rană, declarând că îngrijorarea unora în legătură cu desfăşurarea dincolo de Prut a sistemului antirachetă este o ipocrizie în condiţiile în care trupele ruse rămân dislocate pe malul Nistrului.
Ceea ce multora astăzi le scapă este faptul că la ora actuală în jurul Republicii Moldova are loc, aşa cum afirma deunăzi Serghei Markov, directorul Institutului pentru Studii Politice din Moscova, o redefinire a geostrategiei regionale. Chişinăul este prins la mijlocul unui joc extrem de complex al marilor puteri.
Deocamdată nu se cunosc detaliile avansării SUA în România. Totuşi modul în care a reacţionat Kremlinul la înţelegerile din culise între Washington şi Bucureşti ni se pare lămuritor în multe privinţe.
Cum se explică reacţia temperată a Moscovei?
În primul rând, trebuie spus că replica Moscovei, deşi negativă, s-a dovedit a fi uimitor de temperată. Ruşii au lăsat să se întrevadă că nu au nimic de reproşat României şi le vor cere socoteală doar Statelor Unite. Totuşi, cu toate că pare preocupat de gestul Washingtonului, Kremlinul nu forţează nota şi deocamdată nu ridică tonul la americani.
În al doilea rând, în ciuda constituirii, de fapt, a unui parteneriat strategic între SUA şi România, Rusia se arată dispusă să amelioreze rapid relaţiile economice cu Bucureştiul. Pe plan energetic, se întrezăreşte o cooperare fără precedent între cele două ţări. Deja după ce Băsescu anunţase dislocarea elementelor antirachetă din scutul american, preşedintele Companiei Gazprom  a declarat că viitoarea conductă South Stream n-ar trebui să ocolească România.
În al treilea rând, Rusia a adoptat o poziţie circumspectă, în acelaşi timp, destul de calmă faţă de o posibilă implicare a Republicii Moldova în operaţiunile din Afganistan. În genere, Moscova, deşi nu priveşte cu ochi buni schimbarea de la Chişinău, dă dovadă de o pacienţă neaşteptată.
În al patrulea rând, implementarea proiectului de scut antirachetă în România se suprapune peste avansurile generoase pe care le-a făcut Republicii Moldova secretarul de Stat american în cursul vizitei la Washington a premierului Vlad Filat. Hillary Clinton a vorbit în premieră absolută despre un probabil parteneriat între cele două state, dar şi despre o cooperare mai strânsă cu NATO.
În fine, dar nu şi în ultimul rând, anunţul că România a acceptat invitaţia preşedintelui american Barack Obama de a participa la dezvoltarea sistemului antirachetă coincide practic în timp cu vizita simptomatică a omologului său român la Chişinău. Aici liderul de la Bucureşti a dat o lovitură de teatru, sugerând că ar avea un proiect de integrare economică rapidă a Republicii Moldova şi de împingere forţată a acesteia spre UE.
Asul româno-american pentru Rusia

De unde şi senzaţia că şi Washingtonul, şi Bucureştiul au în mână asul care nu poate fi refuzat de Moscova. SUA şi România, aşa cum arătam în unul dintre editoriale anterioare, interpretează  acum în voie un tango diplomatic şi politico-militar în întâmpinarea unei renunţări a Ucrainei de a adera la NATO. Acesta pare să fie preţul care a înduplecat Rusia să se resemneze.
Dar şi Bucureştiul, neîndoielnic, va fi răsplătit pentru găzduirea scutului. Va fi extinsă mai întâi de toate marja lui de manevră la graniţa răsăriteană. Cu alte cuvinte, România nu va fi lăsată, bineînţeles, să aibă o linie de front la Prut, după cum meneşte aiurea Voronin. Din contra. Frontiera geostrategică va fi împinsă cât mai departe cu putinţă spre est. Astfel, prin consolidarea tandemului Washington-Bucureşti, Republica Moldova, volens-nolens, va fi încorporată în spaţiul de securitate euroatlantic.
Tocmai de aceea Băsescu joacă tare. Favorizează acordarea cetăţeniei române şi dă de înţeles că Bucureştiul vrea să se implice în dezvoltarea Basarabiei mai mult decât a făcut-o vreodată în perioada post-decembristă. Nu este întâmplător faptul că şi SUA, şi UE se mobilizează exemplar pentru a aduce la Chişinău mai multă democraţie, mai multă justiţie, mai multă presă liberă şi mai mulţi bani.
Metaforic vorbind, la banchetul care marchează amiciţia dintre SUA şi România, în calitatea ei de rudă apropiată a celei din urmă,  este invitată la masă şi Republica Moldova. E încurajată să intre în joc.
The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu