Petru Bogatu: De ce Filat urcă când toţi coboară?

Cu toate că afară e un miros de primăvară întârziată, în sufletele oamenilor adie încă, probabil, a aer polar. Criza economică îşi spune cuvântul, provocând multiple nelinişti existenţiale. Nu e de mirare că-i însoţită şi de o criză de imagine. În consecinţă, dacă e să dăm crezare ultimului sondaj de opinie, realizat de IMAS, au de suferit cu toţii: şi guvernanţii, şi opozanţii.

TOŢI PE MINUS, UNUL PE PLUS

Recesiunea coboară nemilos politicul în ochii electoratului. Totuşi, problema nu-i insurmontabilă. După o iarnă grea, populaţia are destule insatisfacţii. Dar cum vara nu-i ca iarna, lucrurile ar putea să se îndrepte spre toamnă.

Până una-alta, ultima măsurare a realităţilor politice de la noi constată un trend negativ aproape pe toate planurile. Mai puţini cetăţeni ca odinioară au încredere în armată, preşedinţie, primărie etc. Este într-o uşoară scădere popularitatea lui Marian Lupu, Vladimir Voronin, Dorin Chirtoacă şi Serafim Urechean. Pierd teren PCRM, PL, AMN, MAE etc.

Mai pe scurt, sunt pe minus şi instituţiile, şi partidele, şi liderii acestora. În ciuda problemelor şi intemperiilor de tot felul, creşte în sondaje, precum Făt-Frumos în poveste, doar Vlad Filat şi partidul său. Cum şi de ce oare?

Premierul pare pentru moment imbatabil. Nu l-a afectat nici chiar scandalul iscat în jurul participării reprezentanţilor Republicii Moldova la parada Victoriei de pe Piaţa Roşie. Poziţia sa faţă de ziua de 9 mai, precum se ştie, a fost taxată de o mare parte a mass-media.

Cu toate acestea, ratingul premierului urcă vertiginos. De altfel, în treacăt fie spus, Vlad Filat îşi consolidează poziţiile în preferinţele alegătorilor de la alegerile din iulie 2009 încoace. Şi continuă să se menţină sigur pe o pantă ascendentă.

Şeful Guvernului l-a devansat pe fostul preşedinte, situându-se pentru prima dată pe locul secund în topul încrederii populaţiei. Faţă de sondajul din noiembrie 2009, Marian Lupu a pierdut 4 puncte procentuale, iar Vladimir Voronin – 5. Şi numai prim-ministrul a avansat de la 34 la 39 de procente.

Mai mult. Vlad Filat este singurul lider de partid care are capacitatea să tragă după sine formaţiunea sa politică. PLDM a crescut enorm în intenţiile vot şi, potrivit ultimului sondaj, dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare, ar întruni de două ori mai multe voturi decât PD care se poziţionează pe locul al doilea în clasamentul neoficial al partidelor din AIE.

CREŞTERE CONSTANTĂ, NU SEZONIERĂ

De unde şi impresia că la mijloc nu-i o creştere sezonieră sau conjuncturală, ci una constantă şi naturală. Primul-ministru reuşeşte, se pare, să-şi convertească realmente prestaţiile politice şi apariţiile publice în capital electoral. Reţeta succesului său constă, probabil, dintr-o combinaţie de intuiţie, competenţă, persuasiune, efort susţinut şi simţ al măsurii care, luate laolaltă, şlefuiesc o imagine credibilă.

Contează, desigur, şi resursa administrativă a primului-ministru. Numai că aceasta este ca o armă cu două tăişuri. Poate fi pe cât de avantajoasă, pe atât şi de primejdioasă. Mihai Ghimpu, de exemplu, cu toate că a profitat de înalta sa poziţie în stat pentru a-şi spori considerabil notorietatea, nu izbuteşte deocamdată să transforme popularitatea sa accentuată în dividende politice pentru Partidul Liberal. De vină sunt, pesemne, structurile neconsolidate ale PL-ului în teritoriu.

Acelaşi lucru l-am putea spune şi despre liderul democrat care, deşi rămâne pe primul loc în clasamentul credibilităţii, nu poate să înscrie partidul său pe un trend pozitiv. PD s-a plafonat şi nu dă semne de revigorare. Problema lui Marian Lupu e că nu are un mesaj inovator original. Pentru a atrage electoratul comunist, el apelează la nişte argumente osificate, preluate din arsenalul moldovenismului kominternist al PCRM. Şi cum copia întotdeauna păleşte în faţa originalului, în confruntarea cu Partidul Comuniştilor, PD nu poate nicidecum să încline balanţa în favoarea sa.

FAST-FOOD-Ul PREMIERULUI

Filat şi PLDM, din contra, etalează un spirit inovaţional ce stă sub semnul sentimentului revendicativ al alegătorilor care ori îi antipatizează pe comunişti, ori s-au săturat de guvernarea lor. Discursul liberal-democraţilor nu-i nici dulce, nici picant. E un fel de ”Fast-Food”. Adică e ca o mâncare bună pentru toată lumea flămândă care se grăbeşte. E o hrănire ce-i uneşte pe o mulţime de oameni cu gusturi diferite.

De aceea, sub stindardul lui Vlad Filat se înrolează la ora actuală şi democraţii moderaţi, şi dezamăgiţii de toate guvernările de până acum, şi eurofilii pragmatici, şi unioniştii radicali. Acest segment pestriţ al electoratului are tendinţa de a se extinde, ceea ce înseamnă că în următoarele luni, dacă nu se întâmplă vreun accident politic, sprijinul popular pentru prim-ministru va creşte continuu, propulsându-l în fruntea topurilor electorale.

O remarcă, totuşi, se impune. ”Fast-Food”-ul dă senzaţia de saţietate, bineînţeles. Consumat în exces însă riscă să provoace reacţii adverse.

Oricum, ascensiunea lui Vlad Filat n-ar trebui să stârneasă resentimente şi ranchiună în sânul puterii actuale. Coaliţia de guvernământ are astăzi acută nevoie de lideri puternici. Ca să-i poată produce, AIE ar urma să se debaraseze de egolatrie, să se lepede, în sfârşit, de principiul ”să moară capra vecinului”.

Popularitatea premierului, ca şi, de altfel, a lui Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Dorin Chrtoacă, a altor fruntaşi ai puterii, în cazul în care îşi îmbunătăţesc ratingul, ar sufla vânt în pânzele Alianţei. I-ar conferi prestanţă şi stabilitate.

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu