Persoanele cu dizabilităţi şi dreptul la vot

1412057Persoanele cu dizabilităţi, fie că este vorba de cele care nu se pot deplasa decât în scaun cu rotile sau despre cele cu deficienţe de văz sau auz, ori persoanele internate întro instituţie psihoneurologică sau la un spital de psihiatrie, s-au constituit deja întrun grup distinct, care testează capacitatea statului de a le asigura drepturi egale cu ceilalţi cetăţenii ai ţării, în conformitate cu prevederile Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizablităţi, ratificată de Republica Moldova, în 2010. Chiar dacă numărul persoanelor cu nevoi speciale este de doar 5 procente din totalul populaţiei, toate birourile electorale au avut obligaţia a crea, la scrutinul parlamentar din 30 noiembrie, condiţii accesibile în secţiile de votare pentru persoanele cu diferite tipuri de dizabilitate.

În ziua scrutinului parlamentar echipa Centrului de Investigaţii Jurnalistice a încercat să afle dacă, la modul practic, persoanele cu dizabilităţi, au putut să-şi exercite dreptul la vot.

Pentru prima dată la vot

Beneficiarii Centrului comunitar din sectorul Botanica al municipiului Chişinău, care sunt şi membri ai Asociaţiei Persoanelor cu Dizabilităţi psihosociale, şi-au făcut griji în ziua scrutinului. Experienţele anilor trecuţi, când nu se regăseau în listele electorale, nu erau admişi să voteze, fiind consideraţi alienabili, îşi spuneau cuvântul. Lilia Popovici, mama unui tânăr cu dizabilităţi, care, la 24 de ani, a votat pentru prima dată, ne-a împărtăşit emoţiile pe care le-au trăit. „Am fost îngrijoraţi iniţial, chiar dacă am regăsit numele feciorului meu în lista electorala, afişată de CEC, mă temeam că numele lui nu va fi în lista de la Primărie, aşa cum s-a întâmplat la alegerile precedente. La împlinirea majoratului el a fost lipsit de capacitatea de exerciţiu şi din această cauză nu i se permitea să voteze. Anul acesta am votat. Feciorul meu a urmărit activitatea mai multor partide şi am decis să votăm pentru cei care spun adevărul. Din păcate, cei pentru care am votat, nu au trecut”.

1412055

Foto: Lilia Popovici.

Toţi beneficiarii Centrului comunitar au putut să voteze la secţia de vot la care este arondat Centrul, chiar dacă unii din ei sunt lipsiţi de capacitatea de exerciţiu – dreptul de a lua decizii de unul singur.

Cetăţeni lipsiţi de dreptul la vot

Bucuria celor din Chişinău nu au putut-o împartă şi alte zeci, sute sau chiar mii de persoane cu dizabilităţi, pentru care dreptul de a vota rămâne a fi un drept irealizabil. Legislaţia moldovenească limitează persoanele fără capacitate de exerciţiu în exercitarea drepturilor politice, printre care şi dreptul fundamental de a vota. Persoanele lipsite de discernământ internate în instituţiile psihoneurologice nu au fost admise să voteze. „Este o situaţie discriminatorie în raport cu persoanele instituţionalizate şi numărul lor este destul de mare. Cei aflaţi la libertate, chiar dacă nu au capacitate de exercitiu, pot sa voteze, iar cei din instituţiile psihoneurologice şi spitalele de psihiatrie – sunt privaţi de acest drept”, ne-a declarat directorul Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM) Vanu Jereghi. IDOM urmează să iniţieze o procedură în instanţă pentru a dovedi că aceste prevederi normative sunt discriminatorii şi trebuiesc eliminate din lege.

 

Organizaţia pe care o conduce Vanu Jereghi a delegat, la scrutinul din 30 noiembire, observatori care au monitorizat procesul electoral în toate instituţiile psihoneurologice, în care sunt internate persoane cu dizabilităţi mintale. Cei 30 de observatori naţionali acreditaţi de către Comisia Electorală Centrală au fost dislocați în 10 instituţii psihiatrice – 4 spitale psihiatrice, Codru, Orhei, Bălţi şi Pavlovca, Briceni) 4 internate psiho-neurologice pentru adulţi – Brânzeni (Edineţ), Bădiceni (Soroca), Bălţi şi 2 internate psihoneurologice pentru copii din Orhei şi Hânceşti.

La votare peste Nistru

La internatul psihoneurologic din satul Cocieri, Dubăsari, localitate aflată pe malul stâng al Nistrului, din numărul total de 274 persoane cu drept de vot, au reuşit să voteze doar 49. Secţiile de votare pentru populaţia din stânga Nistrului se aflau în localităţile din partea dreaptă a Nistrului. Pentru a se deplasa la cea mai apropiată secţie de votare era necesar să treci posturile de control ale regimului separatist de la Tirapol. Unele dintre cele 49 de persoane au mers singure în satul Cocieri, localitate aflată sub jurisdicţia Chişinăului, unde au putut să-şi exercite dreptul la vot sau au votat în partea dreaptă a Nistrului. Din cauza situaţiei tensionate din regiunea transnistreană, urna mobilă, care a pornit conform cererilor depuse privind votarea la locul aflării, nu a mai ajuns la destinaţie. Au votat doar câteva persoane din regiune, care au solicitat urna mobilă, dar pentru a ajunge la internatul psihoneurologic Cocieri, era nevoie de trecut câteva posturi de miliţieni, care, practic, au îngrădit accesul.

Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de către Republica Moldova prin Legea nr. 166 din 09.07.2010, prevede:

Articolul 29 – Participarea la viaţa politică şi publică

Statele Părţi vor garanta persoanelor cu dizabilităţi drepturi politice şi posibilitatea de a beneficia de acestea, în condiţii de egalitate cu alţii, şi se angajează:

(a) Să se asigure că persoanele cu dizabilităţi pot participa efectiv şi deplin la viaţa politică şi publică, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în mod direct sau prin reprezentanţi liber aleşi, precum şi dreptul şi oportunitatea de a vota şi de a fi alese, printre altele, prin:

(i) Asigurarea de proceduri, facilităţi şi materiale de vot adecvate, accesibile şi uşor de înţeles şi utilizat;

(ii) Protejarea dreptului persoanelor cu dizabilităţi de a vota prin vot secret la alegerile şi referendumurile publice, fără intimidare, de a candida la alegeri, de a deţine efectiv un mandat ales şi de a îndeplini orice funcţie publică, la orice nivel guvernamental, facilitând utilizarea tehnologiilor noi şi de asistare, acolo unde este cazul;

(iii) Garantarea exprimării libere a voinţei persoanelor cu dizabilităţi ca electori şi în acest scop, dacă este cazul, la solicitarea acestora, să permită asistarea la vot de către o persoană la alegerea lor.

 

Plimbaţi de la o secţie de votare la alta

La internatul psihoneurologic din Brânzeni, Edineţ, a fost adusă urna mobilă şi cei internaţi au votat la locul aflării. La amiază însă votul tuturor a fost anulat, după ce o formaţiune politică a sesizat încălcări. Administraţia internatului a fost nevoită să transporte persoanele, multe din ele fiind ţintuite la pat, la secţia de votare din sat. Coordonatoarea de proiecte electorale din cadrul IDOM, Olga Straton, ne-a spus că au mai fost atestate încălcări la spitalul de psihiatrie din localitatea Codru, unde mai mulţi pacienţi nu au putut să voteze, pentru că nu s-au regăsit în liste: „Acolo nu şi-au făcut bine lucrul cei care au întocmit listele electorale. Şi astfel a fost încălcat dreptul mai multor persoane, care nu au putut vota. Ele erau internate şi se ştia că în ziua alegerilor se vor afla în spital şi nu puteau pleca în altă parte să voteze, să zicem la locul de domiciliu, deci, era obligatoriu ca acestea să fie incluse în listele cu votanţi”, a precizat Olga Straton.

1412053

Foto: Procesul de votare la Spitalul de Psihiatrie.

Prezenţă redusă la urne a persoanelor în scaun cu rotile

Prezenţa la urne, în scrutinul de duminică, a persoanelor aflate în căruciorul cu rotile a fost una extrem de scăzută. Aceasta, în pofida faptului că mai multe organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au încercat să faciliteze accesul persoanelor în scaun rulant la secţiile de votare. Bunăoară, Asociaţia „Motivaţie” a pus la dispoziţia persoanelor aflate în scaunul rulant două maşini de taxi, echipate special pentru persoane în cărucior. La asociaţie a funcţionat şi o linie dedicată la care persoanele puteau solicita transport pentru a se deplasa la secţia de votare. Tot cu concursul voluntarilor de la „Motivaţie” a fost amenajată o secţie de votare în sectorul Botanica, unde persoanele aflate în scaunul cu rotile şi-ar fi putut exercita dreptul de vot fără impedimente. „Eu am verificat instalarea unei mese, care să fie la nivelul persoanei aflată în cărucior, astfel încât ea să poată citi buletinul, să semneze şi să pună ştampila. Am mai instalat un scaun pliant care, la momentul sosirii unei persoane cu o dizabilitate locomotorie sau în etate, era desfăcut ca aceasta să se poată aşeza”, spune directorul „Motivaţie” Igor Meriacri.

Totuşi, din cele peste 1800 de persoane aflate în căruciorul cu rotile din oraşul Chişinău, şi-au exercitat dreptul de vot doar câteva zeci. Serviciul de taxi special a fost solicita doar de 3 persoane, toate membre ale asociaţiei. Igor Meriacri explică această situaţie prin faptul că informaţia nu ar fi ajuns la toate persoanele care au nevoie, pentru unii ar fi fost mai greu să iasă din blocul unde locuiesc, iar cei mulţi au experienţe nu prea plăcute de la scrutinele electorale anterioare, când nu au putut să voteze. „Foarte puţini tineri au mers la vot. Or, majoritatea persoanelor aflate în scaunul cu rotile în Chişinău sunt de vârstă tânără. Pe viitor ar trebui să lucrăm mai mult la informarea tinerilor, să le ajutăm să comunice mai mult, să-şi cunoască drepturile şi să înţeleagă importanţa exercitării acestor drepturi”, a mai precizat Igor Meriacri.

Angela Munteanu din Chişinău se deplasează cu scaunul cu rotile. Ea ne-a povestit că a solicitat urna mobilă, aşa cum a făcut şi în ceilalţi ani, şi a votat fără probleme, la domiciliul. Ea susţine că mai multe persoane cu dizabilităţi solicită urna mobilă acasă: „ Să te deplasezi cu taxi-ul tot este dificil. Cineva trebuie să te ridice, e nevoie de 2 persoane, şi multe persoane, probabil, din acest considerent nu au solicitat serviciul de transport. Ca să te deplasezi singur cu căruciorul e dificil în transportul urban, nu toţi şoferii opresc când văd la staţie o persoană în scaun cu rotile. Alţii nu ţin cont că au un pasager în scaun rulant şi opresc la o distanţa mai mare de bordură, astfel încât este imposibil să cobori sau rişti să te răstorni, să intri sub roţile autobusului… În ultimul timp, după ce am făcut mai multe sesizări, şoferii de autobuse pe rutele pe care le utilizez eu au devenit mai atenţi şi se comportă adecvat, dar a fost nevoie de câţiva an să fac sesizări la direcţia transport a capitalei”, spune Angela Munteanu.

Aceeaşi situaţie a fost înregistrată şi în alte localităţi. La Orhei, bunăoară, la cele două secţii de votare din centrul urbei până la căderea amurgului nu venise nicio persoană în cărucior. Ambele secţii de votare erau amplasate în clădiri accesibile. Urna mobilă fusese solicitată doar de vreo 10 persoane, în mare parte bătrâni imobilizaţi la pat. Am mers şi în câteva localităţi. În satul Bălăşeşti, Sângerei, secţia de votare a fost deschisă în clădirea Primăriei. Ca să intri înauntru trebuie să ridici mai multe scări. De rampă nici pomină. Foto: Intrarea în secţia de votare din satul Bălăşeşti, Sângerei.

„Persoanele în cărucior şi cele în etate votează acasă, se merge cu urna mobilă la ei. Dacă ar veni în cărucior, cred că nu ar fi probleme, se găsesc oameni care ridice pe mâini persoana în cărucior, doar suntem dintr-un sat, ne cunoaştem şi în aşa situaţie oamenii se ajută unul pe altul”, ne spune şeful secţiei de votare, Iurie Palade. El precizează că până în ziua alegerilor au solicitat urna mobilă în jur de 20 de persoane, dintre care una este în scaun cu rotile. „Trebuie doar ca cineva din rude să aducă certificatul medical, precum că persoana nu se poate deplasa de una singură. Ambulatoriul medical din sat e deschis şi persoanele care au nevoie pot lua certificatul respectiv. Noi acceptăm toate cererie şi trimitem urna mobilă la cei care au nevoie”, mai spune şeful secţiei de votare. La Bălăşeşti, Sţngerei, în scrutinele precedente, la locul aflării votau în jur de 40 de persoane.

1412052

Foto: Persoanele în scaun cu rotile la vot.

Carenţe în legislaţie

Un studiu efectuat recent de experţi ai Asociaţiei Keystone arată că în legislația electorală națională nu există prevederi care ar limita sau împiedica participarea la viața politică a persoanelor cu dizabilități senzoriale și locomotorii, dar în acelaşi timp, există restricții privind participarea persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale declarate incapabile și asupra cărora se instituie tutela (Codul electoral art. 13 lit. b). Această prevedere contravine art. 12 și art. 29 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Însoțirea alegătorului în cabină afectează dreptul persoanei la vot secret, dar în lipsa unor echipamente cum ar fi aparatele electronice de vot cu ecran tactil, votul asistat rămâne singura opțiune de exprimare a persoanelor, care au membrele superioare lipsă/amputate, care sunt afectate de paralizie etc. Utilizarea votului asistat în cazul persoanelor cu dizabilități de vedere poate implica riscul nerespectării opțiunii alegătorului. În aceste cazuri este preferabilă utilizarea unor modalități alternative de vot, cum ar fi plicul trafaret, materiale ajutătoare în Braille, instrucțiuni audio şi altele. Totuși, votul asistat este o opțiune care corespunde prevederilor Convenției. Legislația electorală conține premise pentru asigurarea accesibilității secțiilor de votare (Cod electoral, art. 29), dar nu există regulamente şi instrucțiuni care să reglementeze criteriile și standardele de accesibilitate a secțiilor de votare/cabinelor de vot și nici fișe standardizate de evaluare/verificare a accesibilității. Deși există standarde tehnice în construcții, care să asigure accesibilitatea persoanelor cu dizabilități la infrastructura socială, acestea nu sunt respectate. O arată cel mai recent raport al Inspecției de Stat în Construcții.

CEC şi votul persoanelor cu deficienţe de vedere

Cu câteva zile înainte de alegeri, la solicitarea mai multor ONG-uri, Comisia Electorală Centrală a aprobat utilizarea plicului-şablon la votare pentru alegătorii cu dizabilităţi de vedere. Aceştia au putut vota, la 30 noiembrie, fără a fi asistaţi de un însoţitor în cabina de vot. Procedura de vot cu plicul şablon a fost posibilă în 56 de secţii de votare, inclusiv într-o secţie deschisă la Timişoara, România. Această produră a fost organizată de Alianţa Centrelor Comunitare de Acces la Informaţie şi Instruire din Republica Moldova, în parteneriat cu Asociaţia „MOTIVAŢIE”, Asociaţia Surzilor şi Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilităţi. Totuşi, ca şi în cazul persoanelor aflate în cărucior, numărul votanţilor cu deficienţe de văz a fost unul extrem de scăzut – de doar câteva zeci de persoane.

Practici bune de preluat

În Australia, din 2010, funcţionează sistemul de vot prin telefon pentru persoanele cu dizabilități de vedere. Pentru a vota prin telefon alegătorii trebuie să se înregistreze apelând un număr de telefon alocat de Comisia electorală în acest sens. Ulterior persoana va primi numărul de înregistrare prin poștă, la adresa unde este înscrisă, prin email, SMS sau telefon. Asistentul de la centrul de telefonie completează buletinul de vot, conform indicației persoanei, în timp ce un alt asistent verifică ca opțiunea alegătorului să fie respectată de primul asistent.

În Canada a fost introdus votul prin poștă şi posibilitatea votării de către persoană la o altă secție de votare accesibilă, în caz că secția de votare de referință este inaccesibilă şi votul în avans la secții de votare accesibile. Votul în avans este efectuat de către alegători înaintea zilei alegerilor, într-un anumit interval de timp, în anumite zile prestabilite de organul electoral. Există de asemenea, programe publice de instruire și educare destinate persoanelor cu dizabilități, astfel încât acestea să cunoască ce tehnologii sunt disponibile pentru a le asigura participarea la alegeri.

În Marea Britanie, fiecare secție de votare trebuie să aibă în dotare un dispozitiv de vot tactil și cel puțin un buletin de vot imprimat cu corp mare de literă – pentru informare. Acestea sunt destinate pentru persoanele cu dizabilități de vedere pentru a le asigura votul secret.

În Austria, pentru a asigura și facilita dreptul la vot a persoanelor cu dizabilități, se utilizează votul prin poștă, votul asistat, cartelele de vot expediate automat.

Statistici naţionale

Datele Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei arată că în Republica Moldova sunt înregistrate 183,5 mii de persoane cu dizabilităţi, ceea ce reprezintă circa 5% din totalul populației. Din totalul persoanelor cu dizabilităţi, circa 49 % sunt femei şi 59% locuiesc în zone rurale.

Materialul a fost realizat în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru şanse egale şi diversitate“, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Egalitate şi Participare Civică al Fundaţiei Soros-Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău