„Pentru orice localitate profilul de sănătate e un instrument de planificare a activității”

Interviu cu Laura Aaben, Estonia, expert internațional în domeniul sănătății publice  
Indici înalți ai mortalității, inclusiv în rândurile copiilor, izbucnirea focarelor de hepatita virală A, incidența sporită a maladiilor cu transmitere sexuală corelată cu migrația populației – sunt unele din probleme de sănătate scoase în evidență după realizarea primelor profiluri de sănătate în localitățile din Republica Moldova în anii 2013-2014. În prezent, toate raioanele din Republica Moldova au profilurile de sănătate realizate, excepție fiind regiunea transnistreană. 
Stimată Laura Aaben, ce probleme grave au scos în evidență profilurile de sănătate realizate?

Indicii înalți ai mortalității, inclusiv a copiilor, prin accidente rutiere asociate cu consumul de alcool. Izbucnirea focarelor de hepatita virală A, din cauza problemelor de evacuare a deșeurilor menajere și animaliere în localități asociate cu aflarea apelor subterane la suprafață și consumul apei din fântâni de către populație, lipsa în localități a sistemelor de scurgere a apelor uzuale. O altă problemă care s-a conturat este incidența înaltă a persoanelor care suferă de cancer și utilizarea pesticidelor în agricultură. Nu în ultimul rând se evidențiază incidența sporită prin maladii cu transmitere sexuală corelată cu migrația populației la munci peste hotare.

Ce este un profil de sănătate?

Profilurile de sănătate sunt documente, baze de date cu informații despre sănătate la nivel local. Acestea sunt alcătuite din indicatori care te ajută să selectezi  informații despre sănătate într-o localitate, regiune. Profilul de sănătate conține 98 de indicatori, elaborați de specialiștii în domeniul sănătăţii publice. Acesta este un instrument prin care se face o evaluare a stării de sănătate a populației în raport cu diferiți factori de risc din cadrul sistemului de sănătate și din afara acestuia. De cele mai multe ori factorii de risc, precum și determinanții sănătății sunt în afara sistemului de sănătate. Toată activitatea omului, și nu doar a omului, are un impact absolut asupra stării de sănătate a populației care este analizată. De exemplu, ce impact are consumul de alcool, statutul social, prezența sau absența școlilor, adică nivelul de educație în teritoriul analizat.

Laura Aaben a activat timp de șapte ani la Institutul Național de Sănătate Publică din Estonia. A fost liderul echipei care lucra la realizarea profilurilor de sănătate în Estonia. De doi ani lucrează în ONG-ul „Centrul pentru politici și analize în domeniul sănătății”. Ea consultă statul estonian la elaborarea profilurilor de sănătate.

Profilurile de sănătate ajută la tragerea anumitor concluzii în baza cărora urmează să se ia decizii și acțiuni care urmează a fi implementate în localităţi pentru a soluționa anumite probleme prioritare de sănătate.

Când s-a început elaborarea profilurilor de sănătate în Republica Moldova?

Procesul de realizare a profilurilor de sănătate a fost început în 2013 cu suportul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Reprezentanții Ministerului Sănătății au fost cei care au decis dacă este nevoie de aceste profiluri de sănătate în R. Moldova, iar OMS a venit cu suportul tehnic. Prin consens s-a decis că profilurile de sănătate trebuie făcute bine, s-a elaborat metodologia și au fost selectate regiunile-pilot în care să fie testată metodologia aleasă.

Am venit în R. Moldova la invitația OMS ca să ajut la implementarea metodologiei selectate și la ajustarea la realitățile de aici, având în vedere experiența pe care o am în domeniu în Estonia începând cu anul 2009.

După ce criterii au fost alese localitățile-pilot din R. Moldova pentru a realiza profilurile de sănătate?

Atunci, în 2013, au fost selectate patru localități: Orhei, Edineț, Cahul, Chișinău. S-a ales câte o localitate din diferite regiuni ale R. Moldova. S-a dorit demararea acestei metodologii în diferite regiuni cu specific diferit ca să se vadă dacă există diferențe. De asemenea, s-a pus accent și pe cei care au dorit acest lucru. A fost organizat un seminar în cadrul Ministerului Sănătății al R. Moldova, unde au fost invitați reprezentanți din toate raioanele. Au fost selectați cei care au fost deschiși provocării și au dorit să realizeze această idee.

Profilurile de sănătate ale unor localități sunt deja realizate. Care sunt rezultatele?

Toate raioanele republicii au profiluri de sănătate elaborate, excepție fiind Transnistria. Profilurile de sănătate sunt realizate de Centrele de Sănătate Publică din raioane. Acum mă bucur să mă reîntorc în Moldova pentru a continua sprijinul pentru specialiștii din domeniul de sănătate publică, de această dată cu suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare prin proiectul „Viață Sănătoasă. Reducerea poverii bolilor netransmisibile”.

Ce probleme grave de sănătate scot în evidență profilurile de sănătate realizate?

Situaţia e foarte diferită de la raion la raion. Ceea ce pot să spun despre Orhei, pentru că am lucrat cu ei câțiva ani, e că după realizarea profilului de sănătate APL și-a propus implementarea unui plan de acțiuni axându-se pe bolile netransmisibile – afecţiuni cardiovasculare, diabet zaharat, cancer. De asemenea, aveau activități bazate pe factorii de risc, punând accent pe prevenirea abuzului de alcool.

Realizarea unui profil de sănătate este o sarcină complicată și grea, iar elaborarea lui îți ia mult timp. Profilurile de sănătate trebuie realizate corect, bazate pe  informații necesare, utile, care ulterior să se regăsească în strategiile și planurile de acțiuni intersectoriale ale localităților.

În Estonia profilurile de sănătate sunt realizate deja de zece ani. Și chiar dacă am implementat acțiuni pentru soluționarea unor probleme de sănătate, oricum ne focusăm pe realizarea unor profiluri de sănătate bune, cu informații care să reprezinte evidențe puternice pentru cei care iau decizii. Mai există probleme care trebuie soluționare pentru obținerea unor date de calitate.

S-ar părea că un deceniu este o perioadă lungă și noi mai stăm încă la etapa de realizare a profilurilor de sănătate. Ideea este că autoritățile locale trebuie să-și schimbe foarte multe acțiuni, trebuie să capete noi abilități, cunoștințe ca să poată lua atitudine în baza acestor profiluri. Oriunde în lume ia mult timp ca să obții această abilitate, chiar în Marea Britanie, Norvegia, unde lucrurile stau cu mult mai bine.

Unii specialiști de la nivel local n-au deschis în viața lor o bază de date. Ei trebuie învățați, ghidați să lucreze cu bazele de date. Și acum, pe lângă faptul că ei trebuie să verifice informaţia din diferite baze de date, mai e necesar să o poată analiza și să tragă concluzii.

Autoritățile Publice au început să lucreze conducându-se  de aceste profiluri de sănătate? 

Mai multe Centre de Sănătate Publică raionale au facilitat includerea datelor din profilul de sănătate, realizat în baza instrumentului respectiv, în planurile teritoriale de dezvoltare a raionului. Dar un plan de acțiuni distinct, bazat pe profilul de sănătate realizat în anii 2013-2014, a întocmit doar Orheiul numindu-l „Strategia de dezvoltare integrată a raionului Orhei 2016-2020” sau „Planul intersectorial de prevenire a consumului de alcool, tutun și droguri în rândul tinerilor”.

Cât de important este profilul de sănătate pentru o localitate?

Pentru orice localitate profilul de sănătate este important. Acesta este un instrument de planificare pentru activitatea autorității publice locale care prin acțiunile sale soluționează problemele existente. De exemplu, dacă profilul de sănătate denotă faptul că există probleme la nivel de sanitație, atunci satul poate lua măsuri. În același timp, deseori este limitată capacitatea satului de a soluționa unele probleme, pentru că acestea sunt legate de activităţi ce pot fi rezolvate la un nivel mai înalt, regional sau național.

Interviu realizat de Victoria Popa