Pensii mai mari la pachet cu „cetăţenia rmn”

10 aprilie 2014, Doroţcaia. Vladimir Berzan (primul din stânga) spune că „peştele caută mai la fund, iar omul unde e mai bine” Foto: Nadea Roşcovanu

10 aprilie 2014, Doroţcaia. Vladimir Berzan (primul din stânga) spune că „peştele caută mai la fund, iar omul unde e mai bine”
Foto: Nadea Roşcovanu

Din cauza sărăciei, mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova acceptă să devină cetăţeni ai unui stat fantomă

Pensii cu 500–800 de lei mai mari şi un adaos de circa 150 de lei trimestrial, compensaţie oferită de Moscova, reprezintă avantajele de dragul cărora mai mulţi cetăţeni ai Republicii Moldova din satele din stânga Nistrului, aflate sub jurisdicţia Chişinăului, au acceptat să devină cetăţeni ai aşa-numitei „republici moldoveneşti nistrene”. Cetăţeni ai statului nerecunoscut au apărut chiar şi în familiile unde un membru a luptat cu arma în mână în 1992 în Războiul de pe Nistru.

Natalia Marian (nume schimbat) din Molovata Nouă, raionul Dubăsari, a acceptat să vorbească pentru JURNAL cu condiţia că îi vom păstra anonimatul. Spune că a avut nevoie de câteva luni ca să ia o decizie să accepte ori nu paşaportul emis de autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol.

Mai întâi pensia, apoi „cetăţenia rmn”

Când a atins vârsta de 55 de ani, lucra în sfera bugetară, cu un salariu de 800 de lei. „M-a durut sufletul până am luat o decizie. M-am consultat cu mai mulţi prieteni. Până la urmă, am depus actele. Iniţial, am primit o pensie de 650 de ruble transnistrene la care se adăuga şi compensaţia trimestrială de 100 de ruble transnistrene. Între timp, pensia a mai fost mărită, acum primesc 1100 de ruble”, spune femeia.

Când a solicitat pensie de la Tiraspol, nu era obligatoriu să adopte „cetăţenia transnistreană”. Anul acesta, paşaportul emis de autorităţile de la Tiraspol a devenit obligatoriu, altfel nu poate să-şi ridice banii. „Mi l-am făcut, cu atât mai mult că la toate căile de acces în dreapta Nistrului autorităţile transnistrene au instalat posturi migraţionale. Cu acest paşaport însă circul fără să fiu obligată să completez de fiecare dată fişa migraţională”, spune ea.

Soţul Nataliei Marian este combatant al Războiului de pe Nistru. Familia beneficiază în continuare de compensaţia oferită cetăţenilor din satele din stânga Nistrului aflate sub jurisdicţia Chişinăului care reprezintă diferenţa la preţurile la gaz, în cazul dat, e vorba de circa 1000 de lei. „În satul nostru, multă lume a ales să primească pensii de la Tiraspol. Aproape toţi care au atins vârsta de 55 de ani, pentru femei, şi 60 de ani, pentru bărbaţi, n-au mai aşteptat să atingă plafonul de vârstă stabilit de Chişinău, optând pentru pensii achitate de autorităţile separatiste”, a mai spus femeia.

Provocări iniţiate de Tiraspol

O situaţie similară se atestă şi în celelalte localităţi din stânga Nistrului aflate sub jurisdicţia Chişinăului. Ca rezultat, pretenţiile şi influenţa Tiraspolului a crescut în această zonă pe parcursul ultimilor ani. Au apărut noi posturi migraţionale, cum ar fi cel din capul podului Hidroncentralei de la Dubăsari, încât cetăţenii RM nu mai pot pleca ori reveni în stânga Nistrului fără a completa fişe migraţionale.

Mai nou, au început provocările în jurul unui alt subiect sensibil, pământurile de dincolo de drumul Râbniţa–Tiraspol, care aparţine acestor localităţi. Autorităţile de la Tiraspol le solicită agenţilor economici şi fermierilor să se înregistreze şi să achite impozite în stânga Nistrului, astfel nu vor avea acces la pământuri.

La 4 aprilie, la Doroţcaia, circa 200 de locuitori au organizat o acţiune de protest unde, păziţi şi monitorizaţi de miliţia transnistreană. Manifestanţii au scandat că vor referendum ca localitatea lor să treacă sub jurisdicţia Tiraspolului. Aceste acţiuni au determinat mai multe oficialităţi de la Chişinău să se deplaseze la faţa locului.

Mai mulţi oficiali au mers în teritoriu

Primii au ajuns deputaţii PCRM Iurie Munteanu şi Vasile Şova. Iurie Muntean a declarat că e împotriva organizării unui referendum în stânga Nistrului. „Un asemenea referendum îi aranjează pe cei de la guvernare, care îşi doresc divizarea ţării. E un scenariu care le-ar conveni celor de la Washington şi celor de la Bruxelles, care vor ca frontiera să fie pe Nistru. Nu cred că sunt binevenite astfel de tendinţe de separare ca cele de la Doroţcaia”, a spus Muntean.

Sâmbătă, s-au deplasat la faţa locului liderul PLDM, Vlad Filat, şi liderul fracţiunii PLDM în Parlament, Valeriu Streleţ. „Conflictul este alimentat de provocatori atât din Transnistria, cât şi de pe malul drept al Nistrului. Aceştia le inoculează oamenilor că, dacă vor trece sub jurisdicţia Tiraspolului, vor avea posibilitatea să obţină mai uşor paşapoarte ruseşti, vor primi pensii mai mari, gaz la un preţ mai ieftin. În fond, este vorba de vreo 70 de persoane care vor ca localitatea lor să se subordoneze Tiraspolului şi mai sunt vreo 100 de persoane care nu prea înţeleg de fapt ce vor, dar îi susţin pe aceştia.

Populaţia satului e de circa 2900 de persoane. Majoritatea nu susţin aceste demersuri de organizare a unui referendum sau de ieşire de sub jurisdicţia Chişinăului”, a declarat pentru JURNAL Valeriu Streleţ.

Totodată, acesta a remarcat că, pe de o parte, comuniştii se pronunţă pentru integritatea teritorială a RM, iar pe de alta, caută cu orice ocazie să sublinieze că, în fond, autorităţile de la Tiraspol ar avea dreptate în mai multe demersuri şi că autorităţile de la Chişinău exagerează în anumite acţiuni. Deputatul a mai precizat că şi poziţia preşedintelui raionului Dubăsari în acest caz este oarecum ambiguă. „Domnul Grigore Policinschi încearcă să se pună bine şi cu Chişinăul, şi cu Tiraspolul. Se ştie că maşina sa cu numere guvernamentale circulă fără probleme prin posturile şi vamale instituite de autorităţile nerecunoscute. Sunt mai multe aspecte pe care le analizăm şi vom trage concluzii”, a mai spus el.

Miercuri şi joi, la Molovata Nouă, apoi la Doroţcaia s-au deplasat mai mulţi viceminiştri şi reprezentanţi ai Guvernului care au discutat cu oamenii. Aceştia i-au informat că, pe moment, se lucrează la un proiect de lege care prevede ajustarea pensiilor ca acestea să nu difere prea mult de a celorlalţi cetăţeni din regiunea transnistreană. Cei care vor suferi pierderi, în cazul în care nu-şi vor putea lucra terenurile de după drumul Tiraspol–Râbniţa, vor primi compensaţii.

Mobilizarea combatanţilor

Săptămâna aceasta, la faţa locului s-a deplasat şi ministrul Afacerilor Interne, Dorin Recean. Miercuri dimineaţă, acesta a avut o întâlnire cu preşedintele Asociaţiei veteranilor de război din 1992, Mihai Rotari. Solicitat de JURNAL, acesta a declarat că combatanţii Războiului de pe Nistru nu-şi doresc repetarea scenariului din Crimeea, ca satele lor să ajungă teritoriu rusesc. În timpul protestului din 4 aprilie, aceştia s-au adunat în centrul satului Coşniţa. „Noi ţinem legătura cu combatanţii de la Doroţcaia, monitorizăm aceste provocări. Nu dorim noi conflicte, în cazul unor acţiuni provocatoare, vom interveni să ne apărăm”, a spus el.

The following two tabs change content below.