Pediștii și socialiștii au respins limba română

Democratul Dumitru Diacov a obiectat că PDM nu a participat la vot „din considerente procedurale”. Foto: Nadejda Roșcovanu

Partidul Democrat a refuzat să voteze substituirea în Constituţie a sintagmei „limba moldovenească” cu limba română. Dumitru Diacov a motivat că colegii săi nu au participat la vot „din considerente procedurale”, şi anume din cauza lipsei raportului Comisiei juridice pe marginea proiectului. Liberal-democratul Tudor Deliu ne-a informat că proiectul a fost propus de trei ori pentru examinare în cadrul Comisiei Juridice, dar pediștii și socialiștii din această comisie au respins includerea sa în ordinea de zi.

Proiectul semnat de liberal-democraţi a fost avizat de Curtea Constituțională acum un an și a fost aprobat de Guvern în decembrie 2017. În 2013, magistraţii constituţionali au decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română, deoarece textul Declaraţiei de Independenţă, în care se menționează că limba oficială este româna, prevalează în raport cu textul Legii Supreme. Astăzi, 2 noiembrie, expiră termenul în care iniţiativa propusă de liberal-democraţi mai poate fi discutată în plenul legislativului.

„Leşin” democrat

Ieri, fracțiunea PLDM a propus ca proiectul să fie inclus pe agenda ședinței Parlamentului. Propunerea a acumulat doar 21 de voturi – ale deputaților PLDM, PL și PPEM. Liberal-democratul Tudor Deliu a ironizat că cei care au dorit cu ardoare includerea sintagmei „integrare europeană” în Constituţie, adică democraţii, au uitat că nicio ţară europeană nu recunoaşte că în acest spaţiu se vorbeşte „limba moldovenească”.

Democratul Dumitru Diacov a obiectat că PDM nu a participat la vot „din considerente procedurale”. „Modificarea Constituției se pune în discuție când este raportul comisiei de bază (Comisia juridică, numiri şi imunităţi – n.a.). Înțeleg declarațiile aprinse despre acest subiect. Unii leșină când aud de română, alții leșină când aud de moldovenească. Parlamentul va vota limba română când alegătorii vor delega un parlament care să fie în stare să voteze acest lucru”, a menționat Diacov.

Solicitat de JURNAL, deputatul Tudor Deliu a precizat că liberal-democraţii au insistat de trei ori ca proiectul să fie inclus pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei Juridice, numiri şi imunităţi: pe 17 octombrie, 24 octombrie şi 31 octombrie.

Iniţiativa a fost susţinută doar de Tudor Deliu, vicepreşedinte al acestei comisii şi de liberalul Ion Casian. Cei cinci democraţi în frunte cu Raisa Apolschii, preşedinta Comisiei, şi doi socialişti, Eugen Bodarev şi Vasile Bolea, au refuzat să îl includă spre examinare.

„Modificarea sintagmei limba moldovenească cu cea română în Constituţie ar fi un pas important în procesul de integrare europeană. Argumentul că nu există raportul Comisiei Juridice nu are suport. Am insistat ca proiectul să fie inclus pe agenda Comisiei, dar nu a trecut. În timp ce în cazuri precum cel al proiectului cu trupele de carabinieri, a avut loc ședința comisiei și a obţinut avizul, apoi a fost adoptat în două lecturi în mare grabă”, a subliniat Deliu.

Discuţii aprinse în Parlament

Socialistul Vlad Batrîncea nu şi-a putut ascunde revolta: „Dacă vorbiți așa de mult despre valorile europene, acestea prevăd că denumirea limbilor este voința suverană a popoarelor. Susțineți ideea noastră de a întreba cetățenii la referendum”, a propus acesta.

Liberalul Mihai Ghimpu este de părere că democraţii stau cu fundul în două luntri. „Proiectul va trece când se va vorbi în Parlament o singură limbă. Atâta timp cât unii vorbesc în limba rusă şi fac jocul Rusiei, acest proiect nu va trece. Păcat că PDM stă aşezat în două luntri”, a spus el.

Marian Lupu a declarase anterior: „Din punct de vedere științific, vorbesc limba română. Din punct de vedere politic – limba moldovenească”. Doi ani mai târziu Lupu a declarat: „M-am răzgândit: științific nu mai este limba română, cum spuneam anterior, ci limba moldovenească”.

Același Lupu a avut ieri o revelaţie în şedinţa Parlamentului: „Am un îndemn. Am început ședința cu stângul. Începem cu un subiect, apoi ne trezim cu altul. E clar că acest proiect nu poate fi supus votului din punct de vedere procedural”, a declarat Lupu.

„Cum să duci la referendum un adevăr științific?”

Deputații din grupul PPEM au avut o altă părere: „Considerăm că susținerea acestui proiect ne va defini în continuare. Limba română ne va face mult mai uniți”, a spus Ștefan Creangă.

Propunerea PLDM a acumulat doar 21 de voturi, număr insuficient ca proiectul cu privire la modificarea Constituției să fie inclus în ordinea de zi a şedinţei Parlamentului.

„Nu pot înțelege poziția celor care spun că e un subiect minuscul. Ce poate fi mai important decât limba pe care o vorbești? Cum să duci la referendum un adevăr științific? E ridicol”, a menționat Tudor Deliu.

Deputata Maria Ciobanu a remarcat că 64 de deputaţi din Parlamentul R. Moldova au actualmente cetăţenie română şi a avertizat că va cere Preşedintelui României ca aceasta să le fie retrasă.

Deputata Maria Ciobanu a remarcat că 64 de deputaţi din Parlamentul R. Moldova au actualmente cetăţenie română şi a avertizat că va cere Preşedintelui României ca aceasta să le fie retrasă.