Pe cine susţine politic şi financiar România?

petrisor peiu.f.nadea roscovanu

„Cum poate România să finanţeze un alt stat, guvernat de către un guvern care a patronat dispariţia a o cincime din PIB-ul propriu?!”

Expertul economic Petrişor Peiu se întreabă într-o postare pe Facebook cine va beneficia de împrumutul în valoare de 150 mil. de euro acordat de către România Republicii Moldova: „Partidul condus de Marian Ilici Lupu, care are ca principal discurs condamnarea ‚fasciştilor români’? Partidul dlui Plahotniuc, suspectat de cele mai odioase afaceri cu banii publici? Partidul dlui Filat care se ocupa cu scoaterea manualelor de Istorie a Românilor? Partidele celor doi Vladimiri care l-au expulzat pe unionistul George Simion? Partidul dlui Filat care a inventat „minoritatea moldovenească” din Ucraina?

Profesorul Peiu a efectuat o analiză a intenţiei statului român de a acorda Republicii Moldova un împrumut de 150 mil. de euro, a legalităţii acestui împrumut pentru Guvernul României şi cine va beneficia de aceşti bani în condiţiile în care cele două formaţiuni politice din Republica Moldova – PLDM şi PDM – au întreprins acţiuni antiromâneşti şi au susţinut discursuri împotriva României. „Cum va putea România să justifice că nu încalcă principiile acceptate în UE privind utilizarea banilor publici? Cum va putea să justifice un împrumut acordat unui stat, ceea ce numai Federaţia Rusă şi China mai fac?”, se întreabă profesorul.

Textul lui Petrişor Peiu:

1. Abordare instituţională: este absolut neprincipial şi ilegal ca Primul Ministru să lanseze şi să execute iniţiative de politică externă, cu atât mai mult pe un subiect care ar trebui să reprezinte o prioritate naţională şi unde iniţiativele ar trebui să reflecteze un consens politic şi la nivelul societăţii. În măsura în care Guvernul va continua cu aplicarea iniţiativei de implementare a împrumutului de 150 milioane de euro către Republica Moldova vom avea două consecinţe triste:

– vom constata eşecul Preşedinţiei de a prelua şi „împinge” problematica ce uneşte astăzi societatea românească şi care, din păcate, ar trebui să fie încadrată încă la politica externă: situarea României faţă de Republica Moldova;
– vom avea motive să suspicionăm o execuţie „neprincipială” a contractului de împrumut; vom putea, de exemplu, să cerem Curţii de Conturi să cerceteze dacă nu cumva o dobândă de 1,5% pentru banii publici nu este o risipire a resurselor publice; vom putea să credem că banii vor fi cheltuiţi sub directa supraveghere a mai-recentului interlocutor al dlui Ponta, şi anume a dlui Plahotniuc, în folosul reciproc al celor doi „social-democraţi” etc.

2. Abordarea legală şi financiară: cum va putea România să justifice că nu încalcă principiile acceptate în UE privind utilizarea banilor publici:

– Cum va putea să justifice un împrumut acordat unui stat, ceea ce numai Federaţia Rusă şi China mai fac?

– Cum va putea să justifice dobânda la care se face acest împrumut?

– în condiţiile în care România este net creditată extern, cum va justifica alocarea ca împrumut extern a unor bani primiţi tot ca credit extern, în condiţiile în care orice împrumut extern interzice expres astfel de împrumuturi?

– De ce nu există dezbatere publică în acest sens?

– Care este poziţia Băncii Naţionale a României?

– Care este poziţia Comisiei Europene? Nu cumva ne paşte un nou conflict instituţional?

3. Abordarea naţională: cine va cheltui aceşti bani:

– Partidul condus de Marian Ilici Lupu, care are ca principal discurs condamnarea „fasciştilor români”;

– Partidul dlui Plahotniuc, suspectat de cele mai odioase afaceri cu banii publici;

– Partidul dlui Marian Ilici Lupu, spicherul Parlamentului care a votat legi declarate antiromâneşti între 2005 şi 2009;

– partidul dlor Lupu şi Plahotniuc, ce negociază fuziunea cu PCRM. Păi, a ajuns România să finanţeze politic şi financiar burghezia colonială sovietică, adică chiar Papaşa Voronin?

– partidul dlui Filat, care a umilit în repetate rânduri România şi pe reprezentanţii săi, punând-o la coadă în spatele Bulgariei şi Ungariei;

– partidul dlui Filat care se ocupă cu scoaterea manualelor de Istorie a Românilor;

– partidele celor doi Vladimiri care l-au expulzat pe unionistul George Simion

– partidul dlui Filat care a inventat „minoritatea moldovenească” din Ucraina etc.

4. Abordarea economică: efectele economice asupra populaţiei din Republica Moldova şi asupra economiei acestui stat vor fi reduse la finanţarea deficitelor pe o perioadă de câteva luni, nu vor rezolva nicio problemă de fond. Cea mai mare parte va hrăni oligarhia cleptocratică a PLDM-PDM, va fi cheltuită de către exact aceiaşi oameni care au girat şi executat furtul miliardului de dolari; dacă, de exemplu, guvernul va aloca aceşti bani către acoperirea găurilor de la BEM şi BS? Dacă guvernarea Plahotniuc-Filat va dezvolta proiecte din care să se hrănească doar pe ei? Ce garanţie am eu, contribuabil român unionist, că banii nu se vor duce la BEM sau nu vor finanţa ofiţerii SIS care se ocupă de cazul „Simion”. De ce să nu cheltuiască România direct acei bani pentru proiecte proprii, în favoarea întregii societăţi din Republica Moldova?

5. Abordarea investitorilor străini (finanţatorii României, instituţionali sau nu): nu se poate să credităm România la un cost scăzut sau să acordăm fonduri structurale României şi, cu aceşti bani, România să finanţeze un alt stat, guvernat de către un guvern care a patronat „dispariţia” a o cincime din PIB-ul propriu!

Tehnic vorbind, toate împrumuturile României au destinaţie precisă, ele nu pot fi deturnate către alte scopuri, cum face acum veselul guvern dr. Ponta.

6. Abordarea pragmatică: FMI nu are ca scop deocamdată încheierea unui acord cu Republica Moldova, UE a încetat finanţarea. De ce să fie România „spărgătorul de grevă”?

Concluzia: avem bani disponibili, vrem să-i alocăm proiectului de ţară Republica Moldova, foarte bine! Dar să o facem nemijlocit, nu finanţând entităţi bănuite de corupţie şi antiromânism, adică să pună mâna Guvernul României să investească cei 150 mil. de euro în Republica Moldova direct sau sprijinind companii româneşti care vor să investească acolo.