Parlamentul restanţier pleacă în vacanţă

LEGISLATIV //  Cel mai mare eşec al sesiunii parlamentare ţine de alegerea preşedintelui

Legea cu privire la semnatarii actului de independenţă, decizia privind demonopolizarea pieţei de export a metalelor feroase, crearea unei comisii de anchetă pentru investigarea cazurilor de demolare și deteriorare a monumentelor istorice incluse în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, proiecte care se încadrează în Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, acestea sunt câteva din proiectele de lege restante ale parlamentului.

Vadim VASILIU  

Activitatea sesiunii parlamentare primăvară-vară s-a încheiat pe 28 iulie. Deputaţii au ieşit în vacanţă cu o zi înainte chiar dacă 20 de proiecte de legi nu au fost adoptate. Ultima şedinţă a parlamentului s-a încheiat la ora 20:00. Spicherul parlamentului, Marian Lupu, a ţinut să menţioneze că din cele 145 de şedinţe programate, legislativul s-a convocat în 137 de şedinţe. Cele opt şedinţe nu au avut loc din cauza campaniei electorale pentru alegerile locale din acest an. Timp de şase luni de activitate în sesiunea primăvară-vară, parlamentarii au aprobat 180 de acte legislative.

Vacanţa parlamentarilor din acest an riscă să se scurteze, deoarece spicherul Marian Lupu a anunţat că va convoca o şedinţă extraordinară în cazul în care Guvernul va reuşi să prezinte proiectul de lege privind politica bugetar-fiscală până la 25 august. Până una alta, vacanţa deputaţilor este programată până la mijlocul lunii septembrie.

Cu toate acestea, se pare că vacanţa fracţiunii PCRM a început mult mai devreme. Încă pe 10 iunie curent, preşedintele fracţiunii comuniştilor, Vladimir Voronin, a anunţat că deputaţii comunişti nu vor participa la şedinţele legislativului până nu vor fi organizate alegeri anticipate la Chişinău.

Semnatarii actului de independenţă, fără privilegii

Legea cu privire la semnatarii actului de independenţă nu a fost aprobată. Proiectul a fost întors comisiei care se ocupă de legea dată pentru a fi perfecţionat. Amintim că fracţiunea PLDM a depus în Parlament un proiect de lege care vizează semnatarii Declaraţiei de Independenţă a R. Moldova. Proiectul stabileşte statutul juridic al deputaţilor primului Parlament care au semnat Declaraţia de Independenţă din 27 august 1991 şi prevede acordarea unor facilităţi.

Acestea ar fi: legitimaţia şi insigna de semnatar, acces la autorităţile publice centrale şi locale, tratament sanatorial gratuit o dată la doi ani, dreptul la paşaport diplomatic al R. Moldova etc. Deputatul Maria Ciobanu a declarat că iniţiativa legislativă se datorează aniversării a 20-a de la proclamarea independenţei.

Proiectul lui Filat, amânat

Deputații nu au reușit să adopte nicio decizie privind demonopolizarea pieţei de export a metalelor feroase. Proiectul de lege ce ar permite mai multor agenţi economici să obţină licenţe pentru acest gen de activitate a fost respins de deputații PD. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat de Guvern. Potrivit prim-ministrului Vlad Filat, acumulările la buget de la exportul metalelor ar putea fi majorate datorită accesului pe piaţă a mai multor agenţi economici şi a constatat că acest proiect de lege asigură condiţii egale atât pentru operatorii privaţi, cât şi pentru cei cu capital de stat.

Demolări nesancţionate

Un alt proiect de lege care nu a fost votat ţine de crearea unei comisii de anchetă pentru investigarea cazurilor de demolare și deteriorare a monumentelor istorice incluse în Registrul Monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Adoptarea deciziei a fost amânată din cauza că liderul PL, Mihai Ghimpu, nu a fost de acord cu candidatura lui Gheorghe Ciobanu, membru al formaţiunii PLDM, fost ministru al Culturii între 1997 şi 2001, la funcţia de președinte al acestei comisii. „Nu acuz pe nimeni, dar nu ar fi corect ca foştii funcţionari cu posturi de răspundere la Ministerul Culturii, care, în perioada respectivă, au avizat anumite decizii, inclusiv de demolare a unor monumente, să facă parte din comisie”, a declarat Mihai Ghimpu pe 14 iulie în cadrul şedinţei parlamentului.

Comisia urma să fie constituită din 11 membri în funcţie de proporţionalitatea fracţiunilor în Parlament. Din partea PL a fost propus deputatul Corina Fusu, PD ar putea fi reprezentat de Iurie Bolboceanu şi Oleg Ţulea. Liberal-democraţii au propus drept membri ai comisiei pe Ghenadie Ciobanu, Elena Frumosu şi Pleşca Simion.

Fără preşedinte în continuare

În ziua încheierii sesiunii parlamentare de primăvară-vară, pe 28 iulie, preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a ţinut să menţioneze că regretă faptul că nu s-a reuşit adoptarea unor proiecte importante pentru Republica Moldova. „Nu am reuşit astăzi să adoptăm în lectură finală, din păcate, o serie de proiecte care se încadrează în Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Constituţia Republicii Moldova fireşte că necesită o perfecţionare. Acest subiect va fi discutat cu multă insistenţă imediat după începerea sesiunii de toamnă-iarnă”, a declarat pentru JURNAL Valeriu Streleţ.

În opinia lui Mihai Ghimpu, cel mai mare eşec al sesiunii parlamentare ţine de alegerea preşedintelui. „Dacă am fi putut alege președintele și am fi plecat în vacanță cu o stabilitate politică în cadrul țării și AIE, ar fi putut fi o vacanță foarte bună”, a menționat liderul liberalilor.

Conform statisticii, centrul istoric al capitalei include 977 de edificii de arhitectură de importanţă locală şi naţională, înscrise în Registrul monumentelor ocrotite de stat.

Potrivit unui studiu, la Chişinău, începând cu 1995, 80 de monumente au fost demolate, iar altele 155 au fost modificate fără nicio autorizaţie.

O clădire-monument a fost făcută una cu pamântul în seara de Crăciun, 25 decembrie 2010, în plin centrul capitalei, la intersecţia străzilor Bănulescu-Bodoni şi Columna. Vinovatul nu a fost pedepsit nici până astăzi.

Un alt monument, conacul urban Râşcanu-Derojinschi, strada Bucureşti 62, în 20 de ani a ajuns o ruină. Proprietarul acestui edificiu este compania „Max-Elegant”, care l-a cumparat de la stat.

Pe 22 iunie, monumentul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71 a fost demolat de excavatoare. Primăria Municipiului Chişinău nu a intervenit. Edificiul de pe strada Vlaicu Pârcălab 71, construit în primul deceniu al secolului XX (arhitect, Mitrofan Elladi), face parte din centrul istoric al capitalei. Clădirea a fost prima staţie de telefonie din Chişinău.

The following two tabs change content below.