Parlamentarii în gazdă

Deşi am ales o componenţă nouă a Legislativului, deputaţii vor face naveta între clădirea de pe bd. Ştefan cel Mare 162, unde îşi vor avea birourile, şi Palatul Republicii, unde vor avea loc şedinţele în plen. Asta pentru că reparaţia clădirii Parlamentului, devastată în timpul protestelor din aprilie 2009, este departe de a fi finalizată. La fel ca şi reparaţia sediului Preşedinţiei. Motivul – insuficienţa banilor alocaţi din buget întârzie finisarea lucrărilor. Un scenariu fericit care ar prevedea alocarea tuturor banilor necesari în 2011 arată că legislatorii şi noul preşedinte, dacă va fi ales, vor trece în „casă nouă” abia în preajma Revelionului 2012. Lucru puţin probabil, însă.

Acum, la Parlament şi Preşedinţie totul e aproape perfect pe dinafară – ferestre noi şi tencuială proaspătă. Lipsa uşilor de la intrarea în Parlament, înlocuite cu carton acoperit cu peliculă, clădirea cu patru etaje nefinisată din spatele Legislativului care se anunţă a fi sala de şedinţe, grămezile de moloz de pe scările Preşedinţiei şi gardul de protecţie din jurul celor două obiective trădează faptul că acolo au loc lucrări de reparaţie. În rest, nu e ţipenie de muncitor care să grăbească visul parlamentarilor şi al viitorului preşedinte de a sta în fotolii noi şi la propriu şi a admira havuzurile din faţa celor două sedii care vor fi, mai nou, străjuite de garduri. „Oficial, lucrările nu sunt stopate, dar de când au dat gerurile la Parlament nu se mai face de fapt nimic”, a declarat pentru JURNAL Anatol Cerbă, şef adjunct la Serviciul de asistenţă şi beneficiari la obiectivele sociale din cadrul Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, instituţie responsabilă de reparaţiile de la sediul Legislativului.

Oficial, se lucrează

Viceministrul de Stat Eduard Bănăruc, cel care este responsabil de reparaţiile de la Preşedinţie din partea Cancelariei de Stat, susţine însă că numai pe dinafară au fost conservate lucrările la Preşedinţie pe timp de iarnă, iar în interior se mai lucrează. „Compania „Azurit”, de exemplu, realizează în prezent scările din granit din interiorul clădirii”, ne-a spus Bănăruc. „Acum, încăperile din sediul Parlamentului nu sunt finisate, adică sunt zugrăvite cu amestecuri uscate, este turnat stratul termoizolator pe podea şi sunt trase reţelele de comunicare. Tavanurile nu sunt terminate şi mai urmează de vopsit şi de amenajat totul”, zice Cerbă. Niciun oficial nu are pretenţii la firmele executoare, menţionând că tărăgănarea reparaţiilor este determinată de „lipsa de finanţe”.

Cifre diferite

„Pentru 2010 a fost preconizată o sumă de 25 la sută din valoarea contractului, dar au fost achitate numai zece la sută. Până acum au fost efectuate lucrări în valoare de câte 79 de milioane la Parlament şi la Preşedinţie. Iniţial, firma care a câştigat licitaţia pentru efectuarea reparaţiilor la cele două obiective a propus suma de câte 250 de milioane de lei pentru fiecare, dar după o recalculare efectuată prin care s-a mai renunţat la anumite materiale de construcţie scumpe, inclusiv la geamuri antiglonţ, s-a ajuns la suma de 209 milioane de lei la Parlament şi circa 207 – la Preşedinţie”, explică Anatol Cerbă. Bănăruc, însă, operează cu alte cifre. Potrivit viceministrului de Stat, până acum la Preşedinţie au fost achitate numai 25 de milioane de lei pentru lucrările efectuate, statul fiind dator pe moment firmelor executante care ar fi îndeplinit lucrări în avans. „Pentru finisarea totală a reparaţiilor la Preşedinţie sunt necesare 132 de milioane de lei şi, dacă ar fi alocaţi aceşti bani, în maximum un an clădirea ar fi gata”, garantează Bănăruc. De aceeaşi părere este şi Cerbă care vede parlamentarii în preajma Revelionului 2012 în birourile de la Parlament, dacă bugetul ar slobozi banii necesari pentru reparaţii. Nimeni însă nu ştie dacă se va întâmpla acest lucru.

Statul, în pierdere

Bugetul pentru anul viitor nu a fost încă aprobat de Parlament şi, din cauza situaţiei politice incerte din republică, acesta este ţinut prin sertarele oficialilor care se limitează să spună doar că „se va menţine politica financiară din anul 2010”. Între timp, parlamentarii vor ocupa, ca şi din 2009 până la dizolvarea Parlamentului în toamna anului curent, în jur de 80 de birouri în clădirea de pe bd. Ştefan cel Mare. Solicitat de JURNAL, Constantin Stratan, şeful direcţiei administrative a aparatului Parlamentului, a spus că, pentru aceste birouri, Cancelaria de Stat în gestiunea căreia se află clădirea nu percepe chirie. Sunt achitate doar cheltuielile de consum, ca şi la Palatul Republicii unde îşi aveau sediile fracţiunile parlamentare şi unde aveau loc şedinţele parlamentare. Un birou ocupat acum de aparatul Parlamentului şi de deputaţi are în medie 20 de metri pătraţi. Dacă cele 80 de birouri din buricul capitalei ar fi date în chirie cu cel puţin 20 de euro pe metru pătrat, aşa cum sunt preţurile la momentul actual, statul ar avea un câştig de cel puţin 32 de mii de euro lunar numai din asta.

Foşti demnitari şi-au făcut de lucru în perioada de criză

Amintim că cele două clădiri importante de stat au fost devastate în timpul protestelor din aprilie 2009. Deşi instituţiile de drept din R. Moldova nu au dat verdictul în cazul evenimentelor de acum mai bine de un an şi jumătate, au existat voci care au afirmat că devastările ar fi fost puse la cale de guvernarea comunistă de atunci. Această poziţie a fost întărită de faptul că existau încă din 2006 proiecte de „modernizare” a acestor obiective, dar nu fusese găsit momentul potrivit. Or, acum la Parlament şi Preşedinţie nu se efectuează simple lucrări de reparaţie, ci tocmai de „modernizare”. În plus, licitaţia de refacere a clădirilor a fost câştigată de o firmă a fostului ministru al Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, Vladimir Baldovici, care atunci era în funcţie – „Consfirmgrup” SRL. Potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, fostul ministru a deţinut pachetul majoritar de acţiuni la „Consfirmgrup” până la data de 22 aprilie 2009, adică până în ajunul licitaţiei amintite.

Raisa Lozinschi-Hadei

The following two tabs change content below.
Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Ultimele articole de Raisa Lozinschi-Hadei (vezi toate)