Peste 100 de mii de copii au unul sau ambii părinți plecați la muncă peste hotare

Mii de copii din Republica Moldova își văd părinții o dată la câțiva ani. Lăsați în grija rudelor sau a unor persoane întâmplătoare, mulți dintre ei ajung în statisticile despre violență și abuz. Autoritățile spun că astfel de cazuri nu s-ar întâmpla dacă, la plecare, părinții ar avea grijă să acorde tutela asupra copilului unei rude sau persoane de încredere. La rândul lor, părinții afirmă că în unele cazuri procedura e prea greoaie, iar colectarea setului necesar de acte poate dura săptămâni în șir.

O intervenție chirurgicală, înscrierea la școală sau la grădiniță sau perfectarea actelor de identitate sunt probleme imposibil de soluționat în lipsa părinților sau a unui reprezentant legal. De câțiva ani, părinții care pleacă peste hotare au la dispoziție un mecanism prin care pot să încredințeze copiii unui membru al familiei rămas în țară, care își asumă responsabilitatea completă pentru securitatea lor. În limbaj juridic procedura se numește tutelă temporară, care încetează în momentul în care părintele revine în țară. Autoritățile ne asigură că procedura e mai mult decât simplă și trebuie începută cu depunerea unei cereri la primărie. Realitatea arată că în timp ce în unele localități mecanismul funcționează ca la carte, în altele – birocrația îl face aproape inutil.

desen afisat in holul Directiei asistenta sociala Orhei

În lipsa părinților, nu pot susține examenul de absolvire a gimnaziului

Doi elevi din clasa IX din raionul Hâncești riscă să nu poată susține examenul de absolvire a gimnaziului în anul curent. Motivul – lipsa buletinului de identitate. Documentul nu le poate fi perfectat fără acordul părinților, care sunt la muncă peste hotare. Problema nu ar fi apărut dacă la plecare copiii ar fi fost lăsați în tutela unei persoane de încredere.

Valentina Tonu, șefa Direcției raionale învățământ, tineret și sport, afirmă că școala a încercat că rezolve problema, astfel încât cei doi adolescenți să poată veni la examen împreună cu colegii lor. „Am vorbit cu Direcția asistență socială și protecție a familiei, cu Biroul de evidență a populației. Sperăm să reușim să rezolvăm problema astfel ca elevii să poată obține actele de identitate”, spune funcționara.

La Hâncești, ca și în întreaga țară, numărul copiilor rămași fără supraveghere în urma migrației părinților e foarte mare. Actualmente, din cei circa 12 mii de elevi din raion, circa 2000 de copii sunt rămași fără supraveghere părintească în urma migrației. Mulți dintre ei au rămas în grija fraților mai mari, fără ca un adult să se implice direct în educația lor.

Prezența tutorelui, necesară și în urgențele medicale

În lipsa unui reprezentant legal al copilului, apar probleme și în cazuri de urgenţe medicale. O prescripie în vigoare a Ministerului Sănătății  interzice efectuarea unor intervenții de urgență fără acordul părinților sau al reprezentanților legali. În raionul Strășeni, autoritățile au avut de soluționat recent o situație limită, când un copil rămas singur acasă a ajuns pe masa de operaţie cu apendicită acută.  „Copilul trebuia operat, dar era necesar acordul reprezentantului legal. Am găsit până la urmă o bunică și i-am cerut acordul. Medicii au procedat corect. Cei care au greșit în această situație sunt părinții care, la plecare, nu au lăsat tutelă oficială”, ne spune Eugenia Mâță, metodist în Direcția raională învățământ, tineret și sport din Strășeni.

 

Viorica Dumbraveanu, veceministra

Viorica Dumbrăveanu, viceministră a Muncii, Protecției Sociale și Familiei

Autoritățile spun că au simplificat procedura

Pentru ca astfel de situații să nu se mai întâmple, autoritățile și-au propus să simplifice procedura de instituire a tutelei pentru copiii migranților. Potrivit Vioricăi Dumbrăveanu, viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei, părinții care pleacă peste hotare pentru un termen mai mare de trei luni sunt obligați prin lege să anunțe autoritățile și să oficializeze  o formă de protecție cum este tutela sau curatela temporară.

Viceministra ne-a dat asigurări că procedura nu presupune cheltuieli în plus și nici nu durează prea mult. „Nu este nevoie de certificate medicale, de caracterizări. Se face o evaluare dacă persoana este într-adevăr aptă de a asigura îngrijirea copilului, de a participa la creșterea și educarea lui. Ulterior, prin dispoziția primarului, se instituie tutela sau curatela”, a menționat viceministra. Viorica Dumbrăveanu afirmă că legea este permisivă și în cazul părinților care vor să instituie tutela post-factum, adică după ce au plecat deja în străinătate. „Nu am reglementat în lege necesitatea autentificării cererii vizate sau prezentarea acesteia de către semnatar. Părinții au posibilitatea să transmită cererea către autoritatea tutelară prin poștă sau fax.  Este important să existe acest  consimțământ al părinților pentru a institui tutela din partea persoanei în grija căreia a fost lăsat copilul”, a mai spus funcționara.

Birocrația de la Primăria Orhei

În timp ce funcționarii ne dau asigurări că procedura e mai mult decât simplă, în raioane situația arată diferit. La Orhei, de exemplu, găsim două practici absolut opuse de instituire a tutelei pentru copiii migranților. În timp ce în satele din raion procedura durează doar 2-3 zile, la Primăria Orhei părinții au de prezentat zeci de acte,  perfectarea cărora poate dura săptămâni în șir. Specialiștii în protecția drepturilor copilului spun că birocrația îi sperie pe părinți, dar și pe potențialii tutori. Titlurile actelor necesare nu încap pe două pagini – în afară de cererea propriu-zisă, mai sunt necesare un șir de referințe, autobiografii, certificate medicale, certificate despre componența familiei, dar și acte care confirmă dreptul de proprietate asupra spațiului locativ – document pentru care solicitanții trebuie să achite o taxă la stat.

Ludmila Grigoriev, o pensionară din Orhei, a bătut pragul primăriei luni în șir până a reușit să instituie tutela asupra nepotului său, Veaceslav, pe care îl crește de la vârsta de câteva luni. Băiatul are acum 13 ani și necesitatea instituirii tutelei a apărut în momentul în care bunica a încercat să îi facă pașaport. „Voiam să ne ducem la un sanatoriu, dar fără pașaport nu putem ieși din țară. Am stat și la spital – el a avut apendicită acută, pentru că nu eram tutore, am rezolvat foarte greu problema”, ne spune femeia.

Întreaga procedură a durat în jur de două luni de zile, partea cea mai dificilă fiind colectarea tuturor actelor necesare. Acum, după ce primăria a înăsprit regulile, femeia afirmă că nici nu ar fi reușit vreodată să aducătoate actele necesare și nici nu ar fi întrunit toate condițiile dictate de autorități.

„Nu avem locuință proprie, stăm cu chirie. Eu sunt pensionară, respectiv nu îndeplinesc mai multe condiții din cele prevăzute de primărie”, afirmă Ludmila Grigoriev. Opinia femeii este împărtășită și de specialiștii în protecția drepturilor copilului. Valentina Lazăr, asistent social supervizor la primăria Orhei, spune că lista de acte este una exagerată și nu încurajează, ci sperie solicitanții de tutelă.

„Înțeleg că se dorește protejarea la maximum a copiilor în legătură cu multiplele cazuri de trafic și alte pericole. Dar, cu regret,  astfel de impedimente nu fac decât să sperie beneficiarul”. Specialista ne spune că evaluarea pe care o face asistentul social include atât condițiile de trai, cât și veniturile familiei, problemele cu care aceasta se confruntă. „Consider că actele adiționale solicitate de autorități sunt inutile. Autobiografia solicitantului, dreptul asupra locuinței chiar nu sunt aspecte importante. Consider că asta nu trebuie să fie o barieră”, ne spune Valentina Lazăr.

Directia Asistenta sociala Orhei 4

În alte primării din raionul Orhei procedura e mult mai simplă

Spre deosebire de primăria din oraș, în celelalte localități din raion procedura de instituire a tutelei nu durează mai mult de o săptămână, iar numărul de acte necesare e mult mai mic. Specialiștii de la Direcția raională de asistență socială ne-au spus că, de la începutul anului, în primăriile din raion au fost înregistrate în jur de 28 de tutele temporare.

Mariana Răileanu, specialist principal în protecția drepturilor copilului la Direcția asistență socială, spune că instituirea tutelei temporare nu durează mai mult de trei zile. „Toate actele se fac în primărie, asistentul social colaborează că echipa multidisciplinară din localitate. Cred că în cel mult trei zile reușește să aibă toate documentele”, afirmă Mariana Răileanu. Pe perioada cât copilul se află în tutelă temporară, asistentul social este obligat să se prezinte la domiciliu și să evalueze care este situația copilului.  Tot asistentul social intervine atunci când apare o problemă sau o situație de risc pentru copil.

„În cazul în care tutela nu este instituită, riscurile pentru copil sunt foarte mari – el poate să fie abandonat, nu poate fi reprezentat legal în diferite instituții. În aceste cazuri, maturul în grija căruia a rămas copilul nu poate fi tras la răspundere pentru că el nu este reprezentant legal al copilului”, spune Mariana Răileanu.

Și la Clișova, un sat din raionul Orhei, asistentul social comunitar, Maria Gherciu, încearcă să îi convingă pe toți părinții care pleacă peste hotare să prezinte la primărie tot setul de acte necesar pentru instituirea tutelei. „Ne străduim ca niciun copil să nu rămână fără îngrijire părintească. Pe parcursul anilor, tot mai mulți părinți anunță primăria când pleacă. Instituim tutela asupra bunicilor, rudelor, altor membri ai familiilor extinse. Lucrăm și monitorizăm situația acestor copii, urmărim frecventarea școlii, grădiniței, instituțiilor medicale”, spune asistenta socială.

Și la Peresecina, un alt sat din raionul Orhei, cu un  număr de peste 5 mii de locuitori, tot mai mulți migranți își lasă copiii în grija unor persoane autorizate când pleacă peste hotare. Asistenta socială, Galina Gaiduc, ne dă asigurări că procedura nu este complicată și, că până în prezent, 42 de familii și-au lăsat copiii în grija unui tutore după plecarea peste hotare.

Ala Tutunari, o tânără de 28 de ani din Peresecina, este tutore pentru sora sa mai mică – Cristina, care are 10 ani. Femeia mai are acasă doi copii mici, iar după plecarea părinților peste hotare și-a asumat și grija pentru sora sa mai mică.

Asistentul social din sat m-a informat despre necesitatea acestei proceduri. Le-am spus părinților să pregătească toate actele și am depus o cerere la primărie. Procedura nu a durat mai mult de trei zile. Acum sunt mai liniștită deoarece sunt părinte cu acte în regulă pe perioada cât tata și mama sunt plecați”, ne spune Ala.

Numărul copiilor migranților, o necunoscută

Ministerul Muncii afirmă că, la nivel de republică, numărul copiilor ai căror părinți sunt plecați peste hotare se ridică la circa 50 de mii. Autoritățile însă concretizează că este vorba doar de cazurile înregistrate oficial de asistenții sociali din țară. Neoficial, la nivel de țară, se operează de mai mulți ani cu cifra de 100 de mii de copii ai migranților.

Responsabilitatea pentru copiii ramaşi fără supravegherea părinţilor (adică a copiilor în dificultate sau a celor în situaţii de risc) este „repartizată” între ministerele Protecţiei Sociale, Educaţiei, Afacerilor Interne, Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări Sociale. La nivel local, de aceşti copii sunt responsabili nu doar asistenţii sociali, primarii, dar şi profesorii, medicii şi alţi specialişti. Însă, fără un sistem eficient de „evidenţă“ a copiilor rămaşi singuri acasă, autorităţile se văd nevoite să privească nişte cifre care sunt departe de realitate.

O decizie a Guvernului în vigoare în prezent îi obligă pe migranţii care pleacă legal la muncă să prezinte la punctele de trecere a frontierei un act prin care să facă dovadă că au delegat cuiva tutela asupra copilului. Majoritatea moldovenilor pleacă în străinătate ilegal. În cazul lor, această obligaţie nu poate fi aplicată.

Reprezentanți ai unor ONG-uri specializate în protecția copilului afirmă că statul este direct responsabil de informarea părinților, astfel încât aceștia, la plecare, să efectueze toate actele pentru instituirea tutelei temporare asupra copilului.

Cezar Gavriliuc, președintele Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului, afirmă că autoritățile trebuie să informeze mai bine populația. „Din păcate, autoritățile au atitudinea prin care blamează părinții că nu iau toate măsurile de precauție atunci când pleacă peste hotare. Dar autoritățile nu fac mare lucru ca să rezolve această situație. Mai ales în zonele rurale primarii și asistenții sociali cunosc toate familiile în care un părinte sau ambii pleacă la muncă peste hotare. Asta este de fapt sarcina lor – să comunice cu oamenii, să le explice prevederile legale, să solicite ca ei să vină la primărie, să instituie tutela pentru copiii lor”, spune Cezar Gavriliuc.

Cezar Gavriliuc consideră că autoritățile, în special la nivel central, trebuie să aibă o atitudine mai fermă în acest sens, să solicite celor care trebuie să informeze populația să aibă grijă ca acești părinți să fie informați. „Nu am văzut niciun primar care să fie pedepsit pentru că nu și-a făcut lucrul așa cum trebuie, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu”, spune Gavriliuc.

Potrivit unui studiu despre situația copiilor migranților, peste 100 de mii de copii au unul sau ambii părinți plecați la muncă peste hotare. Majoritatea erau lăsați în grija buneilor sau a unor rude mai îndepărtate.

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Advocacy for Child Rights” desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) cu suportul UNICEF Moldova. Opiniile exprimate pe acest site aparţin autorilor şi editorilor şi nu reflectă neapărat politicile sau viziunile UNICEF.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)