„Pantera”, în acţiune

20140619_151200În caz de cataclisme naturale, diversiuni sau atacuri teroriste, DDS „Pantera” e pregătit să intervină pentru a restabili ordinea publică şi a oferi suportul necesar

Merg spre Cricova într-o maşină a DIP (Departamentul Instituţiilor Penitenciare), subordonat Ministerului Justiţiei. O luăm spre Penitenciarul nr. 15 din localitate, alături de care, într-un sediu cu două etaje, e dislocat Detaşamentul cu destinaţie specială „Pantera”, o subdiviziune a trupelor speciale, considerate de elită. În scurt timp, urma să mă conving că merită acest calificativ.

Ies din maşină, însoţită de Natalia Bucur-Bandas, specialist la secţia relaţii publice a DIP, sub privirile de roentgen a vreo 20 de bărbaţi cu siluete atletice pronunţate, care îşi curăţă cu multă migală armele chiar în curtea instituţiei, fără a scăpa vreo mişcare produsă în jurul lor.
Penitenciarele sunt în siguranţă

DSC_2226O primă impresie de disciplină feroce e complementată şi de ordinea ce domneşte în jur. Ne urcăm la etajul doi şi intrăm în biroul şefului, care, după câte se vede, ne aşteaptă. Încep discuţia, cu impresia stăruitoare că persoana din faţa mea ţine sub control tot ce mişcă în instituţia sa.
„Astăzi ne-aţi găsit la sediu, căci noi suntem permanent în ieşiri ba cu alpiniştii la Orheiul Vechi, ba la Dănceni, la trageri. Pe moment, suntem după competiţii şi angajaţii curăţă armamentul ce trebuie să fie în orice clipă pregătit de luptă, căci a doua oară ar putea să nu împuşte”, face o remarcă Mihai Ciubaciuc, şeful detaşamentului.

„DDS (Detaşamentul cu destinaţie specială) „Pantera” a fost fondat pe 2 aprilie 1991, pe atunci el număra 30 de angajaţi, cu timpul însă numărul lor a sporit”, îmi spune Mihai Ciubaciuc. Îl întreb imediat câţi angajaţi numără actualmente structura, la care el evită să-mi răspundă, menţionând doar că detaşamentul nu e mare, dar are un număr suficient de angajaţi pentru a menţine liniştea şi ordinea publică în penitenciarele din ţară.

DSC_2311Studii superioare şi pregătire fizică ideală

Întrebat cu privire la criteriile de înrolare în detaşament, Ciubaciuc îmi spune că, în primul rând, se pune accentul pe pregătirea fizică ideală a pretendentului. Candidatul la angajare susţine probele normative, mai întâi pentru a constata gradul de pregătire fizică. Mai apoi, merge în ring, unde e testat în lupta corp la corp şi lupta sambo aplicativă. După aceste probe, urmează testul psihologic, căci nu toţi rezistă condiţiilor de muncă în penitenciare, şi, dacă se descurcă cu brio la toate probele, i se deschide dosar al colaboratorului DDS. „O altă cerinţă pentru angajaţii noştri sunt studiile superioare: 95% din ei sunt ofiţeri şi 5% – subofiţeri, ei trebuie să aibă livret militar. La ultimul concurs, din 42 de persoane, am selectat doar două, care au fost ulterior angajate. Un an de activitate în cadrul detaşamentului echivalează cu 1,5 ani de muncă obişnuită, ceea ce înseamnă că, la 30-35 de ani, ei ar putea ieşi la pensie”. M-am interesat şi de mărimea salariului unui angajat care, apropo, nu e cu mult mai mare decât a unui funcţionar mediu-statistic, el variind de la 4800 la 5500 de lei.

WeddingPrimii între trupele speciale

Domnul Ciubaciuc îmi vorbeşte cu satisfacţie despre succesele şi prestaţia angajaţilor detaşamentului atât în plan naţional, cât şi internaţional. „Avem experienţă de colaborare fructuoasă pe linia forţelor cu destinaţie specială şi cu România, şi cu Rusia. Recent, am fost în ospeţie la detaşamentul cu destinaţie specială „Saturn” din Moscova, ei au organizat Cupa detaşamentului lor între 17 echipe, noi am luat locul 7, echipe foarte puternice din Moscova şi Voronej au rămas în urma noastră. Cu puţin timp în urmă, am mers patru persoane în Polonia la un seminar care s-a încheiat cu nişte competiţii la compartimentul „Tactica intervenţiei” şi „Tragerea practică la ţintă”. Şi la unul şi la altul am luat locul întâi, iar la eveniment au participat reprezentanţi ai trupelor speciale din 27 de ţări.

La ultimele cantonamente în şedinţă de comandament, organizate în iunie curent de Centrul antiterorist din cadrul SIS-ului, la toate probele ne-am clasat pe locul I între toate subdiviziunile de trupe speciale din RM. Nu numai că am luat locul întâi şi cupa competiţiei, dar colaboratorul nostru Nicolae Galbur s-a plasat pe primul loc, recunoscut ca „cel mai bun luptător al forţelor speciale ale RM” .

WeddingO activitate continuă

„Au existat totuşi cazuri concrete când s-a cerut intervenţia detaşamentului?”, mă interesez, la care şeful DDS îmi confirmă că s-a întâmplat într-o noapte, în anul 2004, o tulburare în masă la penitenciarul din Cricova. „N-aş zice că revolta condamnaţilor a fost reprimată, ei, pur şi simplu, au fost liniştiţi. Condamnaţii, oricât de agresivi ar fi, când dau de forţă, cedează, se supun cu mâinile la pereţi. De atunci chiar dacă n-am mai avut aşa cazuri, suntem implicaţi permanent în activităţile din penitenciare. Mergem cu grupurile care desfăşoară percheziţii, noi le asigurăm securitatea, căci în orice moment pot avea loc provocări din partea condamnaţilor. Au mai existat câteva tentative, pe care le-am contracarat imediat, prin separarea instigatorilor din rândul deţinuţilor”.

Avem specialişti de primă clasă în combaterea terorismului

„În caz de situaţii excepţionale, diversiuni şi tulburări, organizate de diversionişti sau terorişti, detaşamentul ar putea fi implicat?”. „De ce nu?…”, îmi răspunde la fel de direct şi apăsat, printr-o întrebare, interlocutorul meu. „Evident că va interveni. Ar fi şi o necesitate să fie implicat! Avem specialişti de primă clasă în combaterea terorismului şi în eliberarea de ostatici, fiindcă probleme de acest fel pot exista şi în penitenciare, dar şi în afara penitenciarelor. În obligaţiile noastre mai intră şi acordarea de ajutor persoanelor sinistrate în caz de inundaţii şi alte calamităţi naturale. Avem şi tehnică specială, corturi, bucătărie de campanie. Pentru câteva zile am putea să cazăm persoane sinistrate, să le acordăm asistenţă medicală şi chiar psihologică. În activitatea noastră colaborăm cu Centrul antitero şi Detaşamentul „Alfa”, cu Brigada de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, cu Batalionul cu destinaţie specială „Fulger” al Ministerului Apărării, cu Centrul Naţional Anticorupţie şi chiar cu Serviciul Protecţie şi Pază de Stat. Organizăm cantonamente în comun”.

UE nu dispune de standarde unice pentru forţele speciale

„Ca să pregăteşti un bun colaborator al forţelor speciale îţi ia 8-10 ani. Avem un plan elaborat pentru un an, un orar de activităţi, în care zilnic figurează pregătirea fizică specială, lupta corp la corp, sambo aplicativ, tacticile noi de intervenţie. Orice acţiune pe care o întreprindem urmează să se încadreze în normele legalităţii”.

Pentru pregătirea fizică specială am făcut un program al nostru individual care include mai multe probe sportive, lupte marţiale”, îmi explică Mihai Ciubaciuc. „Baza e lupta corp la corp, sambo aplicativ, pe lângă ea am mai introdus elemente din jiu jitsu, box, kickbox. De remarcat că, la nivel european, nu există deocamdată standarde unice pentru aceste programe speciale. Am putea realiza un schimb de experienţă cu colegii noştri din România, care s-au arătat interesaţi de experienţa noastră. Polonezii, de asemenea, ne-au solicitat o reciclare, pentru a ne însuşi tehnicile. Ne-am tot antrenat cu ei 7 zile în sala de sport, căci, la ei, lupta se limita doar la sambo aplicativ, ei sunt foarte bine pregătiţi în tactica de intervenţie”.

Vom face faţă situaţiilor excepţionale

Rugat să adreseze un mesaj cititorilor JURNAL de Chişinău, Mihai Ciubaciuc a spus următoarele: „Să aibă încredere în noi, vom face faţă tuturor situaţiilor excepţionale, fie calamităţi, fie apărarea statului şi cetăţenilor de acţiuni teroriste”, iar Maxim Căldare, vicecampion mondial la jiu jitsu campo, deţinător al cupei forţelor speciale ale RM, şi căpitanul de justiţie Marian Enache au asigurat cititorii noştri că, „unde lucrează, „Pantera” îşi onorează obligaţiile întocmai, cu cinste şi demnitate”.