Palanca: Voronin şi-a dat acordul

Ratificarea Tratatului şi protocolului adiţional s-a făcut în 2001 cu votul deputaţilor comunişti
Partidul Comuniştilor şi Partidul Popular Creştin Democrat trişează atunci când acuză Guvernul Filat de intenţia de a ceda mai multe hectare de pământ moldovenesc din regiunea satului Palanca autorităţilor ucrainene. Acest pământ a fost transmis Ucrainei încă în 1999 în baza unui Protocol adiţional la Tratatul cu privire la frontiera de stat dintre Ucraina şi R. Moldova. Negocierile pentru semnarea documentului au fost purtate atunci de Vasile Şova, actualmente deputat comunist, iar ratificarea Tratatului şi protocolului adiţional s-a făcut în 2001 cu votul  deputaţilor comunişti. Ba mai mult, pe decretul de promulgare a celor două documente stă semnătura liderului comuniştilor moldoveni, Vladimir Voronin.
Minte-mă, minte-mă
De mai bine de două săptămâni, presa comunistă şi ziarul pepecedist ”Flux” duduie de articole critice la adresa Guvernului Filat care, chipurile, de dragul unor interese neclare este gata să cedeze autorităţilor de la Kiev mai multe hectare de pământ din regiunea satului Palanca, r. Ştefan-Vodă. Potrivit acestor medii, documentul la care face referire acum Filat argumentând această cedare prevedea doar transmiterea către Ucraina a unui segment de autostradă din regiunea Palanca cu o lungime de 7,7 km, nu şi a unor pământuri. Presa asmuţită împotriva Guvernului Filat minte însă cu neruşinare.
Pământul de la Palanca a fost cedat în 1999
JURNAL a reuşit să facă rost de Protocolul adiţional la Tratatul cu privire la frontiera de stat dintre R. Moldova şi Ucraina, semnat în 1999, pe timpul Guvernului Ciubuc. Potrivit articolului 1 din acest document, ”R. Moldova transmite în proprietatea (posesiune, folosinţă şi administrare) Ucrainei sectorul de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a R. Moldova, precum şi sectorul de teren prin care trece acesta”. Documentul mai prevede că sectorul de autostradă care este transmis are lungimea de 7,77 km şi lăţimea de 23 m, iar pământul care este transmis este în exclusivitate cel de sub cimentul autostrăzii, cu aceeaşi lungime de 7,77 km, lăţimea de 23 m şi suprafaţa totală de 18 hectare. Deci documentul prevedea din start transmiterea nu doar a autostrăzii, ci şi a pământului pe care se află ea, iar comuniştii ştiau de acest lucru încă de la început.
Protocolul a fost promulgat de Voronin
Potrivit lui Eugen Revenco, membru al Asociaţiei pentru Politică Externă, principalul negociator la semnarea Protocolului din 1999 a fost actualul deputat comunist Vasile Şova. Ba mai mult, susţine Revenco, aceste documente au fost ratificate în anul 2001 de către Parlamentul comunist de atunci, condus de Eugenia Ostapciuc, care şi-a pus semnătura pe legea de ratificare a actelor. Apoi, tratatul împreună cu protocolul adiţional au fost promulgate prin decretul prezidenţial semnat de Vladimir Voronin la 23 iulie 2001.  Aşadar, tratatul şi protocolul adiţional prin care R. Moldova a acceptat transmiterea celor 18 hectare de pământ de la Palanca a intrat în vigoare numai după ce a fost semnat de Vladimir Voronin.
Speculaţii politice
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) semnalează acum că fosta guvernare a reconfirmat, în mai multe rânduri, angajamentul său de a transmite Ucrainei terenul de carosabil inclusiv prin semnarea, la 29 mai 2006, de către ex-premierul Valerian Cristea, a Protocolului nr. 12 al Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru cooperarea comercial-economică, care a avut loc la Kiev. Potrivit unui comunicat de presă al MAEIE, discuţiile care se poartă acum în presă pe marginea acestui subiect reprezintă nişte speculaţii politice.
”Ar fi fost firesc şi corect ca reprezentanţii guvernării precedente, în loc să alimenteze speculaţiile în jurul unui document internaţional pe care l-au susţinut şi adoptat, să explice cu claritate că transmiterea segmentului de carosabil vizat în proprietatea Ucrainei nu este una şi aceeaşi cu înstrăinarea unei părţi a teritoriului naţional”, se arată în comunicatul MAEIE.
Pălăncenii nu au motiv de îngrijorare
Fostul prim-viceprim-ministru al R. Moldova Nicolae Andronic, care a deţinut această funcţie în perioada 1999-2000, consideră că subiectul Palanca revine de obicei în atenţia publică fie în campaniile electorale, fie atunci când se încearcă compromiterea unor actori politici. ”Acum, acest subiect a fost readus în discuţie de către PPCD şi PCRM pentru a-l compromite pe premierul Vlad Filat.  Filat însă nu are nimic cu acest tratat semnat în 1999. atunci, acest pământ de la Palanca a fost transmis Ucrainei în schimbul a 430 de metri de pământ la Giurgiuleşti. Or, atunci se dorea foarte mult ca R. Moldova să aibă ieşire la mare”, a precizat Andronic. Ruslan Bolboceanu, şeful Direcţiei Europa de Est şi Asia din cadrul MAEIE, a precizat la rândul său că locuitorii din Palanca nu au pentru ce să-şi facă griji. Terenurile aflate dincolo de autostrada transmisă ucrainenilor vor rămâne în proprietatea statului moldovean şi deci şi a locuitorilor din Palanca care le-au folosit şi până acum.

Ratificarea Tratatului şi protocolului adiţional s-a făcut în 2001 cu votul deputaţilor comunişti

Partidul Comuniştilor şi Partidul Popular Creştin Democrat trişează atunci când acuză Guvernul Filat de intenţia de a ceda mai multe hectare de pământ moldovenesc din regiunea satului Palanca autorităţilor ucrainene.

Acest pământ a fost transmis Ucrainei încă în 1999 în baza unui Protocol adiţional la Tratatul cu privire la frontiera de stat dintre Ucraina şi R. Moldova. Negocierile pentru semnarea documentului au fost purtate atunci de Vasile Şova, actualmente deputat comunist, iar ratificarea Tratatului şi protocolului adiţional s-a făcut în 2001 cu votul  deputaţilor comunişti. Ba mai mult, pe decretul de promulgare a celor două documente stă semnătura liderului comuniştilor moldoveni, Vladimir Voronin.

Minte-mă, minte-mă

De mai bine de două săptămâni, presa comunistă şi ziarul pepecedist ”Flux” duduie de articole critice la adresa Guvernului Filat care, chipurile, de dragul unor interese neclare este gata să cedeze autorităţilor de la Kiev mai multe hectare de pământ din regiunea satului Palanca, r. Ştefan-Vodă. Potrivit acestor medii, documentul la care face referire acum Filat argumentând această cedare prevedea doar transmiterea către Ucraina a unui segment de autostradă din regiunea Palanca cu o lungime de 7,7 km, nu şi a unor pământuri. Presa asmuţită împotriva Guvernului Filat minte însă cu neruşinare.

Pământul de la Palanca a fost cedat în 1999

JURNAL a reuşit să facă rost de Protocolul adiţional la Tratatul cu privire la frontiera de stat dintre R. Moldova şi Ucraina, semnat în 1999, pe timpul Guvernului Ciubuc. Potrivit articolului 1 din acest document, ”R. Moldova transmite în proprietatea (posesiune, folosinţă şi administrare) Ucrainei sectorul de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca a R. Moldova, precum şi sectorul de teren prin care trece acesta”. Documentul mai prevede că sectorul de autostradă care este transmis are lungimea de 7,77 km şi lăţimea de 23 m, iar pământul care este transmis este în exclusivitate cel de sub cimentul autostrăzii, cu aceeaşi lungime de 7,77 km, lăţimea de 23 m şi suprafaţa totală de 18 hectare. Deci documentul prevedea din start transmiterea nu doar a autostrăzii, ci şi a pământului pe care se află ea, iar comuniştii ştiau de acest lucru încă de la început.

Protocolul a fost promulgat de Voronin

Potrivit lui Eugen Revenco, membru al Asociaţiei pentru Politică Externă, principalul negociator la semnarea Protocolului din 1999 a fost actualul deputat comunist Vasile Şova. Ba mai mult, susţine Revenco, aceste documente au fost ratificate în anul 2001 de către Parlamentul comunist de atunci, condus de Eugenia Ostapciuc, care şi-a pus semnătura pe legea de ratificare a actelor. Apoi, tratatul împreună cu protocolul adiţional au fost promulgate prin decretul prezidenţial semnat de Vladimir Voronin la 23 iulie 2001.  Aşadar, tratatul şi protocolul adiţional prin care R. Moldova a acceptat transmiterea celor 18 hectare de pământ de la Palanca a intrat în vigoare numai după ce a fost semnat de Vladimir Voronin.

Speculaţii politice

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) semnalează acum că fosta guvernare a reconfirmat, în mai multe rânduri, angajamentul său de a transmite Ucrainei terenul de carosabil inclusiv prin semnarea, la 29 mai 2006, de către ex-premierul Valerian Cristea, a Protocolului nr. 12 al Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru cooperarea comercial-economică, care a avut loc la Kiev. Potrivit unui comunicat de presă al MAEIE, discuţiile care se poartă acum în presă pe marginea acestui subiect reprezintă nişte speculaţii politice.

”Ar fi fost firesc şi corect ca reprezentanţii guvernării precedente, în loc să alimenteze speculaţiile în jurul unui document internaţional pe care l-au susţinut şi adoptat, să explice cu claritate că transmiterea segmentului de carosabil vizat în proprietatea Ucrainei nu este una şi aceeaşi cu înstrăinarea unei părţi a teritoriului naţional”, se arată în comunicatul MAEIE.

Pălăncenii nu au motiv de îngrijorare

Fostul prim-viceprim-ministru al R. Moldova Nicolae Andronic, care a deţinut această funcţie în perioada 1999-2000, consideră că subiectul Palanca revine de obicei în atenţia publică fie în campaniile electorale, fie atunci când se încearcă compromiterea unor actori politici. ”Acum, acest subiect a fost readus în discuţie de către PPCD şi PCRM pentru a-l compromite pe premierul Vlad Filat.  Filat însă nu are nimic cu acest tratat semnat în 1999. atunci, acest pământ de la Palanca a fost transmis Ucrainei în schimbul a 430 de metri de pământ la Giurgiuleşti. Or, atunci se dorea foarte mult ca R. Moldova să aibă ieşire la mare”, a precizat Andronic. Ruslan Bolboceanu, şeful Direcţiei Europa de Est şi Asia din cadrul MAEIE, a precizat la rândul său că locuitorii din Palanca nu au pentru ce să-şi facă griji. Terenurile aflate dincolo de autostrada transmisă ucrainenilor vor rămâne în proprietatea statului moldovean şi deci şi a locuitorilor din Palanca care le-au folosit şi până acum.