Paiele care „ard numai iarna”

Grădiniţa „Andrieş” din Ermoclia, Ştefan-Vodă, a schimbat gazul pe paie

Aproximativ o sută de oameni s-au adunat în curtea grădiniţei pentru a oficia inaugurarea unei instalaţii de încălzire a instituţiei preşcolare cu energie produsă din deşeuri agricole, cu sprijinul Proiectului Energie şi Biomasă în Moldova, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de PNUD Moldova.

Victoria POPA

Printre oficialităţi, reprezentanţi ai UE şi PNUD Moldova şi locuitori ai satului, majoritatea sunt elevi de la şcoala din sat. Rumoarea mulţimii încetează după ce la microfon se aude vocea primarului satului, Alexandru Pavlicenco. „După trei decenii de folosire a gazelor naturale, grădiniţa din satul Ermoclia a trecut la încălzirea cu paie. Grădiniţa nu va mai depinde de preţurile crescânde la gazele naturale şi moftul fratelui mai mare”, spune Pavlicenco.

Înapoi la paie

Potrivit primarului, din partea PNUD-ului a fost alocată suma de un milion şi patruzeci de mii de lei, contribuţia comunităţii fiind de 426 de mii de lei, bani utilizaţi pentru instalarea geamurilor termopan şi reparaţia acoperişului, precum şi construcţia încăperii pentru instalaţie.

Prezent la eveniment, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, se pronunţă şi el: „S-ar părea că trecem cu un pas în urmă, înapoi la paie, după ani buni de gazificare. Dependenţa de sursele de energie de import ne face însă să fim mai practici, cum este proiectul-pilot de azi, chibzuit de mai mulţi ani de zile”. Din mulţimea adunată, un bărbat, care dă din cap în semn de aprobare, îşi spune şi el, cu voce tare, păsul: „Dacă am putea încălzi şi sobele noastre cu paie, ar fi şi mai bine!”.

Lazăr continuă: „Anual, pe câmpurile noastre rămân fără a fi utilizate circa 700 mii de tone de paie. Exprimat în valoare energetică, asta ar echivala cu o pătrime din consumul nostru de gaze naturale. Guvernul e preocupat de sporirea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor regenerabile. Astfel, pentru anul 2012, în Fondul pentru eficienţă energetică fiind bugetate 180 de milioane de lei”.

Un salariu la preţului unui cub de lemn

„Noi acasă ne încălzim cu lemne. Cine îşi permite să încălzească cu gaz? Doar câteva case care au pe cineva peste hotare”, spune pentru JURNAL Tatiana Şchiopu, bucătăreasă la grădiniţă cu un salariu de 770 de lei.

Salutând româneşte asistenţa, Dirk Schuebel, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, este convins că „acest eveniment va contribui semnificativ la promovarea energiei regenerabile în Moldova”.

Grădinița „Andrieş” este una din cele 43 de instituţii publice din opt raioane ale Moldovei selectate în 2011 pentru instalarea sistemelor termice pe bază de biomasă.

„În 2012, alte 12 raioane au șansa să-și încălzească școlile, grădinițele, centrele comunitare cu energie din biomasă. Astfel încât până în 2014, cel puțin 130 de instituții publice rurale din toate zonele Republicii Moldova să fie încălzite cu energie produsă local”, informează Kaarina Immonen, reprezentant permanent PNUD Moldova.

Desene cu paie

Directoarea grădiniţei din Ermoclia, Svetlana Şargarovschi, spune că într-adevăr cu această instalaţie ce utilizează paiele economiile sunt de aproximativ 50 %. Grădiniţa continuă să utilizeze gazul la pregătirea mâncării pentru cei 180 de copii. Directoarea mai spune că, pe lângă alte probleme, cea mai stringentă este lipsa locurilor în grădiniţă. „Pentru că nu au locuri la grădiniţă, 45 de copii de vârstă preşcolară stau acasă.”

Şi copiii ştiu că grădiniţa lor se încălzeşte cu paie, „dar numai iarna”, spune emoţionat Ştefănel, de şase ani. Cum îşi imaginează încălzirea grădiniţei lor cu paie, micuţii de la „Andrieş” au reprezentat în desenele expuse pe holul instituţiei, privite cu zâmbete de oficialităţile aflate în vizită.

Proiectul Energie şi Biomasă în R. Moldova este un proiect pentru patru ani, implementat în 2011-2014. Bugetul total al proiectului este de 14.56 milioane Euro, acordați de Uniunea Europeană (14 mil.  Euro) și PNUD Moldova (560,000 Euro).

Valeriu Lazăr: „Anual, pe câmpurile noastre rămân fără a fi utilizate circa 700 mii de tone de paie. Exprimat în valoare energetică, asta ar echivala cu o pătrime din consumul nostru de gaze naturale. Guvernul e preocupat de sporirea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor regenerabile. Astfel, pentru anul 2012, în Fondul pentru eficienţă energetică fiind bugetate 180 de milioane de lei”.

Satul Antonești, Ștefan-Vodă, își încălzește din 2006 școala, grădinița, centrul de arte și biserica cu energie produsă local, din paie, deşi satul este gazificat. „Încălzirea cu gaz ne costa foarte scump. Din cauza insuficienței de bani, erau zile când copiii învățau în frig. Soluția alternativă de a ne încălzi cu energie din deșeuri agricole este una reuşită. Pentru energia termică din biomasă plătim de două ori mai puțin decât pentru gaz. Gazul îl folosim numai la bucătăria şcolii”, a declarat pentru JURNAL Nadejda Morari, directoarea școlii din Antonești.