Pagina bună // Ecologiştii de la Liceul Real

Elevele şi mentorul lor au numărat toate faţadele din piatră naturală ale caselor din municipiul Chişinău, pentru a proteja ecosistemele petrofite din Republica Moldova

Pentru obţinerea medaliei de argint la Olimpiada Internaţională de Ecologie, ediţia XXI, care a avut loc la Istanbul, Turcia, elevele clasei a XI-a şi a XII-a ale Liceului Republican cu Profil Real din Chişinău, Niculina Garbuz şi Veronica Prunici, au lucrat doi ani de zile. Fetele au colindat toate străzile din Chişinău ca să numere casele ale căror faţade sunt din piatră naturală. Răsplata pentru munca şi efortul depus a meritat toată osteneala. Fiind asistat de profesorul, doctor în biologie, Gheorghe Gânju, proiectul moldovencelor şi-a găsit aprecierea pe lângă alte 113 proiecte din 45 de state, fiind selectate dintr-un număr de 900.

La această olimpiadă, Republica Moldova participă pentru a XI-a oară şi mereu a fost premiată: cu două medalii de aur, opt de argint şi şase de bronz, mărturiseşte profesorul Gheorghe Gânju, medalii câştigate şi în capitala Olandei – Amsterdam. Gheorghe Gânju, doctor în biologie, spune cu mândrie că a trecut prin şcoala academicianului Andrei Negru, ecolog înflăcărat, autor al Cărţii Roşii şi participant la mai multe proiecte ecologice, decedat anul trecut.

16 medalii internaţionale în domeniul ecologiei

Spune că, după ce a intrat în sistemul de învăţământ, a încercat să le cultive discipolilor săi o atitudine ecologică. „Cunoştinţele teoretice, orele practice, comunicările, participarea la diferite olimpiade fortifică şi dezvoltă elevii”, adaugă el. Este în învăţământ de două decenii. După doi ani de muncă şi cercetare a terenului educaţional, profesorul a format prima grupă de elevi pentru a-i pregăti în domeniul ocrotirii sistemului ecologic. I-a reuşit, pentru că de atunci Liceul Republican cu Profil Real din Chişinău este poziţionat pe primul loc la Olimpiada republicană la ecologie. Aici sunt incluşi elevi de la 13 la 19 ani, iar la olimpiade participă doar clasele liceale. Participarea la olimpiadă cere prezentarea unui proiect sau a unei lucrări ştiinţifice în domeniul ecologiei şi a ameliorării stării mediului.

Cercetări, experimente, rezultate

Pentru a-i bate pe japonezi, coreeni, americani, trebuie pregătite subiecte şi lucrări bine argumentate de elevi. „Sunt apreciate înalt lucrările efectuate anume de către elevi. Selectarea temei e cea mai grea. Actualitatea temei îţi aduce 20 de puncte”, explică profesorul de biologie. Potrivit lui, în primul an se adună informaţii, vara se fac cercetări şi investigaţii pe teren, apoi se pune în practică experimentul. În final, scopul şi sarcinile lucrării trebuie să fie utile şi cu urmări pozitive. Profesorul reuşeşte să lucreze concomitent cu trei grupe de elevi, care elaborează minuţios fiecare pas al proiectului.

Comerţ cu piatra

Subiectul ales de către Veronica Prunici şi Niculina Garbuz s-a numit „Ecosistemele petrofite din Moldova, pericol de dispariţie”. „Oamenii din RM extrag stratul de suprafaţă al rocilor pentru obţinerea pietrei vechi, pe care o utilizează la înfrumuseţarea faţadelor. Am pornit de la ideea: Ce e mai bine să avem: case frumoase sau un mediu ambiant armonios? Am făcut cercetări. Distrugerea acestui ecosistem aduce daune enorme vegetaţiei Moldovei”, spune Veronica Prunici.

„Am numărat toate casele din Chişinău care au faţada făcută din piatră naturală, 850 la număr. Suprafaţa de sisteme petrofite în RM este foarte mică – 23.000 hectare, iar cele peste 850 de case doar din Chişinău acoperite cu piatră reprezintă 200 de hectare de ecosistem distrus. Dacă vom continua distrugerea acestui strat de piatră, peste un deceniu sistemul va dispărea”, explică Niculina Garbuz.

Susţinându-le şi fiindu-le mereu alături, mentorul spune că distrugerea ecosistemului petrofit este de fapt şi patrimoniul cultural al ţării noastre.

Oameni neinformaţi

„Muşchii şi lichenii sunt indicatori ai poluării aerului. Distrugând stratul acesta de rocă, avem un grad mai ridicat de poluare, urmat de doi factori nocivi – dispariţia ecosistemului petrofit şi poluarea excesivă”, motivează Veronica Prunici.

Fetele şi profesorul au mers şi în teritoriu pentru a argumenta subiectul ales. În localităţile din raionul Criuleni (Maşcăuţi), Orhei (Trebujeni, Butuceni), Râşcani (Duruitoarea), se extrage de-acum al doilea strat de piatră naturală, iar pentru a arăta mai bine „marfa”, locuitorii acestor sate lasă piatra câţiva ani la poartă ca să se învechească şi să arate la fel ca primul strat.

Profesorul spune că prin alte proiecte a ţinut şi seminare prin sate, unde oamenii se arată a fi receptivi şi îşi propun ajutorul la ameliorarea situaţiei. „Ei primesc foarte bine educaţia ecologică, deşi tot ei distrug natura. Din păcate, ei nu cunosc efectele distrugerii acestor straturi de piatră”, spune profesorul Gânju.

Reuşita şcolară

Fetele au cultivat şase specii de piatră. Toate cercetările s-au bazat pe cultivarea şi înmulţirea lichenilor şi a muşchilor. După ce au colectat specii de roci, prin stropirea continuă cu apă distilată, în condiţii de laborator, au început a creşte muşchi şi licheni. Prin metoda vegetativă, le-au prins cu ajutorul cimentului pe stâncile distruse ca ele să se înmulţească mai departe şi să se restabilească. Le-a reuşit să îndeplinească scopul teoretic, care a fost „restabilirea factorilor care duc la degradarea sistemelor petrofite şi regenerarea acestor sisteme”, menţionează mentorul.

Emoţii învinse

Timp de şapte minute, prezentând proiectul în faţa unui juriu competent, elevele au avut emoţii de nedescris. „Ne tremurau şi vocile şi mâinile, pentru că înaintea noastră era un juriu internaţional, constituit din 24 de membri. Prin prezentarea în Power Point a temei cu experimentele şi probele obţinute am convins juriul de ceea ce ne-am propus”, relatează Niculina Garbuz. Fetele au răspuns şi la întrebările juriului, care au avut scopul de a le bloca. „S-au descurcat bine”, conchide cu mândrie conducătorul proiectului.

Profesorul a trimis informaţia adunată în urma acestui proiect la Ministerul Mediului şi la Institutul de Ecologie al RM, dar nici o instituţie de stat care se ocupă cu protecţia mediului nu acţionează. „Ecologia RM este într-o stare deplorabilă, iar educaţia ecologică e la pământ. Nu există educaţie ecologică”, rezumă indignat dascălul. Potrivit lui, aceasta ar trebui predată în şcoală, ca parte a Educaţiei Civice.

Duminică, Niculina Garbuz va pleca la Amsterdam, Olanda, cu proiectul „Obţinerea petrolului lichid din planta alior (Euphorbia stepposa). Le urăm mult succes!

Victoria POPA

 

 

 

 

 

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa