Pagina bună // Domnu’ Mangole, congolezul de la Pepeni

Serge şi Irina Mangole

Serge Mangole spune că ar lua şi el calea străinătăţii asemenea moldovenilor în căutarea unui salariu mai bun, dar nu poate să se rupă de familie

Serge Mangole, originar din Congo, lucrează de trei ani profesor de informatică şi educaţie fizică în comuna Pepeni, raionul Sângerei. Aici s-a căsătorit cu Irina, una din fostele sale eleve, în timpul în care aceasta era studentă la facultatea de limbi străine. Acum şase luni, soţia a adus pe lume o fetiţă, Abigail. În timp ce sătenii încearcă să ghicească de la care dintre părinţi a moştenit pruncuţa mai multe trăsături, părinţii sunt mândri de ea şi o iubesc ca pe lumina ochilor. Pe moment, Serge, asemenea tuturor tinerilor profesori din RM, încearcă să facă faţă unei sarcini dificile: să-şi ridice casă din salariul de profesor.

Serge a venit în Republica Moldova acum nouă ani. S-a înscris la Facultatea de Inginerie şi Informatică a ULIM, pe care a absolvit-o cu succes, iar un an mai târziu a obţinut şi masterul în domeniul tehnologiilor informaţionale. La cămin s-a împrietenit cu mai mulţi studenţi originari din Pepeni.

Prima oară aceştia l-au invitat la Pepeni de hramul localităţii. Inteligent şi onest din fire, Serge a atras simpatia părinţilor prietenilor săi. Cu timpul, mamele trimiteau câte o geantă de merinde la oraş pentru fiu şi câte o geantă pentru Serge, pe care îl jeleau că e departe „de Africa lui” şi încercau să-i îmblânzească şederea printre străini măcar cu o farfurie cu sarmale ori o plăcintă caldă. După ce a absolvit facultatea, timp de doi ani, congolezul şi-a căutat un loc de muncă în Chişinău, dar puţinele oferte pe care le-a primit nu i s-au părut atractive.

În una din zile, fostul director al liceului „Alexandru Agapie” din Pepeni i-a propus să vină să lucreze profesor de educaţie fizică în sat. A acceptat cu bucurie. Profesoara de franceză, Maria Turea, s-a bucurat să aibă un interlocutor cu care să comunice în franceză. „Nu mi-am imaginat că se va integra atât de rapid şi că vom avea o comunicare atât de bună. Este o persoană sociabilă şi punctuală. Nu e pauză în care să nu fie înconjurat de copii. Îşi cunoaşte bine domeniul şi îşi îndeplineşte obligaţiile cu multă abnegaţie. Dar acest fapt se datorează şi calităţilor oamenilor din localitatea noastră care sunt receptivi şi primitori”, se mândreşte profesoara.

Faţă în faţă cu familia soţiei

După mai bine de un an de muncă la Pepeni, Serge a îndrăgit-o pe Irina, iar sentimentele s-au dovedit a fi reciproce. A avut emoţii prima oară când a călcat pragul casei fetei. „Familia Irinei mă cunoştea, m-au văzut la şcoală în calitate de profesor. Dar nu s-au aşteptat că o să ajung în casa lor. M-au primit bine, am stat la masă, am discutat. Mă aşteptam la mai multe întrebări, însă, slavă Domnului, n-au fost prea multe”, îşi retrăieşte emoţiile de atunci tânărul.

Au făcut o nuntă ca la moldoveni, frumoasă, iar ceva mai târziu consiliul comunal le-a oferit un teren pe care tinerii au început să-şi construiască casă. „E greu să-ţi ridici casă din salariul de profesor, materialele de construcţie sunt scumpe, dar mai depinde şi cum gestionezi banii. Mă mai ajută părinţii. Ne dorim o casă nu prea mare, comodă. Totodată, soţia vrea să revină din toamnă la studii”, ne vorbeşte despre planurile sale Serge.

Mulţi din foştii colegi de facultate au plecat în căutarea unui câştig mai bun peste hotare. „S-a întâmplat aşa că prietenii mei din Pepeni s-au dus în America, iar eu am rămas stăpân la Pepeni”, râde Serge. „Aş pleca şi eu la lucru peste hotare ca toţi moldovenii, există loc pentru mai bine în viaţa noastră, dar pentru mine ar fi dificil să mă despart de familie şi de lucrul de la şcoală”, mai spune profesorul.

„Un profesor de milioane”

Echipa de fotbal

Serge este azi profesor de informatică, educaţie fizică, dirigintele clasei a V-a, face parte din echipa de fotbal a satului şi antrenează echipa de volei feminin care a înregistrat mai multe succese la competiţiile raionale şi republicane. „E un profesor de milioane şi un bun prieten”, îl caracterizează Nicolae, elev în clasa VIII. Serge i-a frapat pe pepeneni cu istoriile despre locurile şi tradiţiile din ţara sa.

Mai are trei fraţi şi trei surori în Africa. De nouă ani comunică doar la telefon şi pe internet. Deşi voia iniţial să se întoarcă în Congo, după ce s-a stabilit la Pepeni şi a întâlnit-o pe Irina a înţeles că acest lucru este imposibil din cauza conflictelor armate interminabile din ţara sa.

Deosebiri între R. Moldova şi Congo: „Nu prea mari”

„În R. Moldova, în special la sate, sunt mulţi care n-au văzut o persoană de culoare. Te examinează lung, se miră, aşa a fost la început şi e firesc să fie. Aici sunt mai multe sărbători, pe când la noi e doar Anul Nou, Crăciunul şi Ziua Independenţei. Nu avem atâţia sfinţi. Moldovenii ţin mult la tradiţiile legate de familie. Totuşi noi suntem mai uniţi, ne intersectăm zilnic cu rude, mătuşi, verişori, întreaga comunitate e ca o familie mare. Aici se întâlnesc doar la sărbători, posibil că lumea e mai ocupată”, afirmă Serge.

Potrivit lui, în Congo ca şi în RM, politicienii fac multe promisiuni şi tot atât de repede uită de ele. Populaţia se confruntă cu sărăcia, în timp ce averea familiilor conducătorilor e în creştere. Ţara sa, spre deosebire de R. Moldova, e bogată în zăcăminte de cupru, aur, dar acest aspect nu se răsfrânge asupra oamenilor de rând, prăpastia între bogaţi şi săraci fiind foarte mare.

Şi în domeniul învăţământului, instituţiile şcolare din ţara sa sunt mai puţin dotate, computerile şi cărţile sunt un lux, iar educaţia cu varga este o normă. Nu-şi doreşte să se întoarcă cu traiul la baştină. Îi este dor de familia sa, dar se simte cu trup şi suflet acasă în RM, la Pepeni.

Anul trecut, Serge a susţinut examenul la limba română şi la cunoaşterea Constituţiei RM. În august curent, speră să obţină cetăţenia.

Svetlana COROBCEANU

 

 

 

 

 

The following two tabs change content below.