PAGINA BUNĂ // „Cât ascult de Dumnezeu ascultă şi El de mine”

Tradiţia, obiceiurile şi costumele populare sunt o parte din viaţa interpretei Augustina Dohot

„Pentru că-mi curge în vine sânge de basarabeancă, iubesc şi cânt bătutele, horele şi sârbele bătrânilor satului de unde am pornit, moştenind de la ei talentul şi preţuirea frumosului”, spune tânăra interpretă de muzică populară Augustina Dohot, care a crescut şi copilărit în satul Horeşti, raionul Ialoveni.

Deşi e la început de cale, se poate mândri cu multe turnee şi premii câştigate în Moldova, România, Bulgaria la concursuri de muzică populară, unde a cântat alături de nume mari ale folclorului nostru: Laura Lavric, Mioara Velicu, Maria Dragomiroiu, Marius Zgâianu şi alţii.

Cântecul este cea mai reprezentativă comoară a românului, consideră Augustina. „Când e vesel, românul cântă, iar când e trist caută alinare tot în cântec”, spune interpreta. Este una din cei cinci copii ai lui Ion şi Elena Dohot, fiind cea mai mare în familie.

„De la o vârstă fragedă, bunica mea din partea tatălui îmi povestea că, atunci când mergeam la ea, mă retrăgeam într-un colţ de grădină şi cântam piese care începeau cu Frunză /Foaie verde…’’. Tot în ţinutul Ialovenilor a cântat prima dată fiind susţinută de localnici. Părinţii şi fraţii se mândresc cu ea şi-i sunt alături.

Zestrea bunicilor

A primit o zestre importantă de cântece populare de la bunicii săi şi spune că nu are dreptul să o ţină doar pentru ea. „Oriunde sunt invitată să cânt, merg fără să stau pe gânduri”, zice Augustina. Primul concurs de muzică populară câştigat a fost cel din anul 2009 – „Floare mândră de pe Iza”, organizat la Sieu, România, urmând multe altele. Concursurile sunt un impuls pentru ea, motivând-o să descopere şi să interpreteze piese frumoase, care să încălzească sufletele celor ce apreciază creaţiile populare. Aşa precum o fac şi cei care i-au dat viaţă. Îi place să interpreteze piesele din zona Ardealului: „Badea cu căciula sură”, „Daţi cu pâine, nu cu piatra”. În repertoriul său se mai găsesc şi piese culese de la bunica din partea tatei – cântece de pahar, de înstrăinare pe care le ţine în lada cu zestre şi le scoate la lumină la momentul potrivit.

Şansele oferite de România

Augustina recunoaşte că e prezentă mai mult pe scenele din România. „Acolo mi s-au deschis mai multe uşi. Am întâlnit oameni deosebiţi care mă susţin şi-mi apreciază munca. Ba chiar mi se oferă şi un loc de muncă la un post TV în calitate de moderatoare a unei emisiuni de folclor”, mărturiseşte ea.

Interpreta colecţionează costume naţionale. Are deja şapte la număr, cumpărate din Voloca, Crasna (Bucovina), Suceava şi Casa Cristea din Moldova. „Tradiţia, obiceiurile şi costumele populare sunt o parte din viaţa mea”, afirmă tânăra.

Din interpreţii autohtoni de muzică populară o admiră pe Maria Iliuţ, la fel de mult îi respectă pe bunii săi prieteni, cântăreţii ardeleni Nineta Popa, Mariana Deac, Ilie Medrea, Ionela Moruţan.

Omenie şi Folclor

Îi place curăţenia şi să gătească bucate, în special sărmăluţe în foi de viţă şi borş de vită. Recunoaşte că pe lângă pasiunea pentru muzica populară, preferă să rătăcească în natură, încât să piardă contactul cu lumea, care o vlăguieşte uneori de energia pozitivă. Este o nonconformistă şi uneori un om izbitor de sincer, ceea ce recunoaşte că nu este deloc un atu. Este vicepreşedinta Fundaţiei culturale „Omenie şi Folclor” care îşi propune conservarea şi promovarea creaţiei populare româneşti în rândul tinerilor talentaţi.

Întrebată până unde vrea să ajungă, răspunde: „Până acolo unde mi-e locul, Dumnezeu ştie dorinţele mele şi cât o să ascult de El, o să asculte şi El de mine”.

„Ştiţi cum se spune: există un singur copil frumos în lume, şi aparţine fiecărei mame. Tatăl meu zice cu mândrie că eu fac ceea ce el nu a avut posibilitate să facă. Să se bucure şi Dumnezeu că nu a „investit” în zadar dându-mi acest har.”

Cei care vor să afle mai multe despre Augustina pot intra pe www.augustinadogot.ro.