Pădurile, luate cu asalt de afaceriştii din R. Moldova

Primarul de Holercani, Tudor Tanasiev, ne prezintă un nou drum de acces în sânul pădurii, defrişat de noii proprietari ai acesteia

Suprafaţa pădurilor arendate pentru agrement şi recreere aproape că s-a triplat pe parcursul ultimilor ani. Moldovenii arendează loturi de pădure pentru o perioadă de 49 – 99 de ani

După ce comuniştii au fost criticaţi dur că au dat păduri în arendă, iar pe numele fostului şef al „Moldsilva”, Anatol Popuşoi, a fost deschis dosar penal care se mai prăfuieşte prin sertarele procuraturii, cei care l-au înlocuit în funcţie nu s-au sinchisit să continue această practică, şi chiar cu mai mult zel.

Dacă eşti doldora de bani, nu e nicio problemă să te alegi în Republica Moldova cu 1– 2 ha de pădure, „în scopuri de agrement şi recreere”, să îngrădeşti cu plasă metalică o plajă, altădată loc public, şi să percepi taxe de la oamenii care vor să se odihnească aici, chiar dacă nu ai ridicat un deget să investeşti ori să amenajezi plaja. Pădurea de la Holercani este locul la care aspiră mai mulţi oameni bogaţi din Republica Moldova. Bătălia pentru o bucată de pădure pe malul Nistrului se dă din 2006. Undeva, în mijlocul pădurii, se găseşte pensiunea Cancelariei de stat cu vilele miniştrilor. În scurt timp, acestea pot fi umbrite nu doar de falnicii stejari, ci şi de „cottage-uri moderne”, expresie întâlnită în una din deciziile consiliului local Ustia.

Lux pe malul Nistrului

Satul Holercani, raionul Dubăsari, deşi e situat pe malul Nistrului, riscă să rămână fără ieşire la Nistru, după ce fâşia de pădure care desparte satul de apă a fost dată în arendă pentru 49 de ani la 16 agenţi economici. Trei dintre aceştia s-au căpătuit cu câte 1- 2 hectare pe timpul guvernării comuniste, contractele fiind încheiate în 2008 de persoane fizice şi fostul director al „Moldsilva”, Anatol Popuşoi. Un contract, prin care unui cetăţean i se atribuie, în arendă pentru 49 de ani, 1,5 ha de pădure, este încheiat în 2010, iar celelalte sunt întocmite în mai 2011 de către fostul director al „Moldsilva”, Ion Lupu, şi diverse persoane din or. Chişinău şi Străşeni.

Paznicul şi gardul de la intrarea pe teritoriul pădurii aparţinând SRL „Plăsmuire”

Lupu a oferit suprafeţe de la 10 ari până la 1,5 ha de pădure, contra taxei de 445 lei/per ar anual. Oamenii din s. Holercani sunt revoltaţi şi spun că, în cazul în care va fi tăiată ori va fi îngrădită pădurea şi accesul spre Nistru, vor ieşi să protesteze. Terenul arendat cuprinde plaja, o văgăună cu izvoare, cu care se mândreau înainte vreme holercănenii, şi stânca cu peştera, despre care se spune că a găzduit locuitorii satului în timpul celui de-al doilea război mondial. În timp ce proprietarii contractelor semnate în 2008 au reuşit să le perfecteze la Oficiul Cadastral, ceilalţi proprietari n-au reuşit să facă acest lucru. La 22 februarie 2012, Consiliul local Holercani, pentru a nu lăsa satul fără pădure, a luat decizia de a interzice primarului şi inginerului cadastral de a semna planurile cadastrale.

Teo Cârnaţ: „Am vrut să deschid o pensiune”

Printre cei care au luat în arendă pădurea figurează şi fostul liberal Teo Cârnaţ, care este originar din s. Holercani. La 22 noiembrie 2011, pe când mai era încă membru al acestui partid, Cârnaţ a arendat 1,5 ha de pădure. Acesta a încheiat contract de arendă cu fostul şef al Agenţiei „Moldsilva”, Ion Lupu, şi s-a obligat să achite anual 6641 de lei, câte 445 de lei pentru 1 ar. Văzând că Primăria refuză să coordoneze planurile cadastrale, Teo Cârnaţ a atacat-o în instanţa de judecată, unde a cerut anularea deciziei consiliului şi „obligarea primarului şi a inginerului cadastral să coordoneze planurile cadastrale”. La 12 august 2012, judecătorul Judecătoriei Dubăsari, Boris Talpă, a dat câştig de cauză Primăriei Holercani. În motivarea deciziei sunt scoase la iveală abaterile comise de Agenţia „Moldsilva” în procesul de dare în arendă a pădurii. Teo Cârnaţ s-a conformat deciziei.

Solicitat de „JURNAL de Chişinău”, el ne-a spus că are o casă la Holercani care e chiar alături de pădure şi s-a gândit să arendeze un lot cu scopul de a deschide o pensiune pentru doritorii de a-şi petrece vacanţa pe malul Nistrului. „Am încercat şi eu să văd procedura aceasta de luare în arendă a unui lot de pădure, dar am văzut că nu are niciun rost. Agenţia „Moldsilva”, ca gestionar al pădurilor, ar trebui mai întâi să înregistreze la Oficiul Cadastral toate terenurile, şi doar după aceasta ar avea dreptul să dea în arendă loturi de pădure. Legea cere ca cel care este vecin cu pădurea, în cazul dat primăriile, să avizeze că cel care a luat în arendă terenul nu i-a trecut hotarul. Primăriile refuză să dea acest aviz din cauza că nu este delimitat terenul dintre primării şi Agenţia „Moldsilva”. Ceea ce face în prezent „Moldsilva” – înregistrează terenurile de pădure pe contul celor care doresc să le ia în arendă – este ilegal”, spune juristul.

„Agrement” în sânul pădurii

De la aceste porţi începe lotul de pădure al întreprinderii „Lara”, unde se percep taxe a câte 50 de lei pentru cei care vor să se deplaseze cu automobilul în sânul pădurii. Drumul a fost asfaltat încă în perioada sovietică.

În motivarea deciziei instanţei de judecată, darea în arendă a unui lot de pădure poate avea loc doar după înregistrarea acestui bun de către Agenţia „Moldsilva” la Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. „Primăria Holercani a refuzat să dea avizul la toţi cei care au încheiat contracte de arendă cu „Moldsilva”. Dacă cineva a perfectat contractele la Oficiul Cadastral, a ocolit legea şi există temeiuri ca aceste contracte să fie declarate nule”, mai spune Teo Cârnaţ. Acesta mai adaugă că, deşi pe aceste căi „Moldsilva” încearcă să acumuleze bani suplimentari în bugetul de stat, după darea în arendă, instituţia nu supraveghează cum se respectă obligaţiile contractului.

La Holercani, arendaşii s-au ales cu terenuri pe o distanţă de până la zece kilometri în adâncul pădurii. „Nu există căi de acces spre aceste loturi, nu există infrastructură, dar terenurile sunt date pentru „agrement”. Mai grav e că unele sunt date şi sunt îngrădite. În contract se spune că cel care ia în arendă pădurea are acest drept. Dar îngrădirea va distruge fauna, va speria animalele. Se ştie că la „Ţiganca” animalele sălbatice sunt speriate şi de faptul că pădurea este iluminată pe timp de noapte”, mai spune Teo Cârnaţ, care, după pierderea procesului, a reziliat contractul cu „Moldsilva”.

Locuitorii satului sunt revoltaţi

Tudor Tanasiev, primarul de Holercani, ne spune că locuitorii satului sunt indignaţi de această situaţie. „Agenţia „Moldsilva” ar trebui să se ocupe de defrişare şi împădurire conform planurilor sale, nu de darea în arendă şi limitarea accesului populaţiei spre un bun public. Am dorit să amenajăm plaja, dar nu ştim până unde se extind terenurile date în arendă, ca să nu ne pomenim mâine – poimâine că ne acţionează cineva în judecată că am fi intrat în zona privată. Cineva şi-a făcut o cale de acces cu tractorul prin pădure, posibil o fi tăiat şi copaci, deşi este ilegal. Altcineva a adus un vagon şi a început îngrădirea lotului său de teren. Nu ştim care sunt planurile de mai departe ale celor care au arendat pădurea, dar nu dorim să ne pomenim cu garduri în jurul ei şi oamenii se vor revolta în cazul în care le va fi limitat accesul spre pădure ori pe malul Nistrului”, spune primarul.

Pădurea, pentru un veac

În localitatea vecină, satul Ustia, raionul Dubăsari, pădurea şi plaja de pe malul Nistrului, de lângă barajul de la Dubăsari, a fost îngrădită, cu acordul Consiliului local. Astfel, 8,8 ha de pădure au fost date în arendă în 2006 pentru o perioadă de 99 de ani. Conform legii, a fost anunţată o licitaţie, la ea au participat trei firme, dintre care a câştigat firma SRL „Plăsmuire”. Agentul economic promitea să construiască în pădurea de pe malul Nistrului o tabără pentru copii, să amenajeze terenuri sportive şi să construiască nişte „cottage-uri moderne”. Nimic din acestea nu s-a realizat timp de şapte ani. Acesta nu şi-a îngrădit terenul până anul trecut. Terenul arendat de el se învecinează cu al unui alt agent economic, de la Agenţia „Lara”. Reprezentanţii Agenţiei au arendat pădurea prin decizie de Guvern. De-a lungul malului Nistru, până în inima pădurii, există un drum care a fost asfaltat încă în perioada sovietică. Fără a investi nimic, reprezentanţii „Lara” au îngrădit pădurea cu gard de plasă metalică, inclusiv drumul de acces spre inima pădurii, şi deja timp de câţiva ani percep câte 50 de lei de la cei care vor să intre cu automobilul pe teritoriu.

Ţarcuri în loc de pădure

Pădurea îngrădită până pe malul Nistrului

În mai 2012, SRL Plăsmuire, patronată de Veaceslav Bălan, s-au adresat cu o cerere la Primăria Ustia solicitând şi ei să îngrădească 8,8 ha de pădure, inclusiv plaja de pe malul Nistrului. Deşi arendatorul se obliga în 2006 să asigure accesul liber, fără plată, pentru toţi cetăţenii RM pe teritoriul plajei, la 23 mai 2013 Consiliul local Ustia aprobă decizia prin care permite îngrădirea a 8,8 ha cu plasă metalică cu condiţia că îngrădirea „nu va limita accesul liber la odihnă a locuitorilor satului Ustia şi pentru aceasta nu vor achita unele plăţi pentru intrare”. Un grup de 198 de locuitori a semnat o petiţie prin care a solicitat anularea acestei decizii. Consiliul local a luat act de aceasta şi atât.

Primarul de Ustia, Aurelia Urâtu, ne-a informat că Consiliul a acceptat să fie îngrădit teritoriul, în speranţa că acesta va fi amenajat şi va fi transformat într-un loc de odihnă mai atractiv. „Proprietarul, Veaceslav Bălan, a promis să fie amenajată plaja în decurs de 12 luni. Cât despre celelalte investiţii promise, acesta nu le-a putut realiza din cauza că nici după şapte ani nu a putut obţine toate autorizaţiile necesare”, a relatat ea. Patronul SRL „Plăsmuire” ne-a informat că a decis să îngrădească plaja ca şoferii să nu-şi mai spele automobilele în acel loc. „La vecinii noştri, întreprinderea „Lara”, acolo se cer bani pentru intrare, la noi însă, nu. Luptăm să obţinem măcar autorizaţii pentru vânzarea apei şi a îngheţatei. Vrem să facem ceva frumos, dar din toate părţile ni se pun beţe în roate”, a spus el. Am încercat să luăm legătura cu reprezentanţii Agenţiei „Lara” pentru a înţelege de ce percep taxe la intrarea pe teritoriul pădurii, conducerea acesteia însă nu a fost de găsit, iar şefii de secţii ne-au spus că nu cunosc problema. În ţarcurile de plasă metalică de pe teritoriul pădurii, cu o plajă aşa cum a fost dată de Dumnezeu, mai e ceva ce îţi creează o senzaţie de disconfort. Din spatele copacilor, unde mai ieri era o pădure deasă, azi răzbate lumina. Potrivit paznicului, anul trecut, peste copaci ar fi dat nălbarul (fluturele alb) şi din această cauză pădurea a fost tăiată şi curăţată în unele alocuri.

Arenda pădurilor e sistată

Solicitat de JURNAL, fostul director al Agenţiei „Moldsilva”, Ion Lupu, ne spune că arenda loturilor de pădure a avut loc cu respectarea legislaţiei în vigoare. „Hotărârea de Guvern din 2008 permite darea în arendă a pădurii, existau cereri şi, dacă refuzam, riscam să fim atacaţi în instanţa de judecată. Eram asaltat din toată părţile. Oamenii vor un lot în pădure. În toată lumea se construiesc case şi nu doar de lemn ca la noi, ci şi din piatră în sânul pădurii, iar la noi se fac tragedii din asta. În august 2012, am emis un ordin de a sista temporar darea în arendă a pădurilor, care este valabil până în prezent.”, a spus Lupu.

În perioada guvernării comuniste, AS „Moldsilva” a încheiat 142 de contracte de dare în arendă a terenurilor din fondul forestier în scopul gospodăririi cinegetice, cu suprafaţa de aproximativ 14 mii ha, şi de recreare, cu suprafaţa de 780 ha. Potrivit lui Vasile Bobea, inginer responsabil de arenda fondului forestier, pe moment Agenţia are încheiate contracte de arendă pentru o suprafaţă de 11 mii de ha de pădure, dintre care 9 000 în scop de vânătoare, şi 2000 de ha în scopuri de recreare. „Din cauza politicii de denigrare a procesului de dare în arendă, din august 2012, acest proces a fost sistat temporar”, ne-a spus el.

Svetlana COROBCEANU