Pachetul de reforme impus de Bucureşti

Mai mulţi experţi din România propun condiţii concrete pentru a fi evitată o interpretare largă de către guvernanţii de la Chişinău

61766851

Dacă până acum guvernele „proeuropene” de la Chişinău au mimat cu succes reformele, este de aşteptat ca în viitorul apropiat executivul condus formal de Pavel Filip să înveţe a mima voinţa de reforme. După cum şi era de aşteptat, liderii de la Bucureşti au răspuns cererii guvernului Filip de a acorda ajutorul promis R. Moldova încă de către premierul Ponta premierului Streleţ în toamnă. Şi cum era de aşteptat au cerut acţiuni concrete, care să demonstreze voinţa de reforme.

Șeful executivului român, Dacian Cioloș, a menționat că prima tranșă a ajutorului rambursabil este de 60 de milioane de euro și că un alt element de care depinde acordarea acestor bani este ratificarea Memorandumului de împrumut de către Parlamentul României și promulgarea acestuia de președintele Iohannis. „Am avut dimineață o discuție informală și cu comisarul Johannes Hahn, care se ocupă de politica de vecinătate, și dânsul merge pe aceeași abordare, să vadă angajamentele concrete ale Guvernului vizavi de programul de reformă și că, pe această bază, va lua decizia reluării sprijinului financiar”, a precizat Dacian Cioloș.

„Președintele Klaus Iohannis l-a asigurat pe prim-ministrul Pavel Filip de sprijinul României, bilateral și în plan european, dar a arătat că, în același timp, este necesară o angajare serioasă a Guvernului de la Chișinău în planul reformelor, garantării statului de drept, progreselor economice și implementării angajamentelor europene. Un prim pas important este reluarea dialogului cu Fondul Monetar Internațional pentru încheierea unui nou acord, esențial pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova”, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale de la Bucureşti.

Surse oficiale au precizat pentru presa românească că printre solicitările care vor fi transmise Chișinăului se află numirea unui guvernator al Băncii Naționale, implementarea Acordului de asociere a R. Moldova la UE, aprobarea pachetului de măsuri anticorupție și un alt pachet de legi referitoare la mediul de afaceri.

Totodată, un set de condiţii vor fi formulate până la finele săptămânii în curs şi transmise executivului de la Chişinău. Deşi oficialii actuali de la Bucureşti nu sunt adepţii declaraţiilor, ci ai faptelor, cred că vom afla aceste condiţii atunci când vor fi înaintate.

Pe de altă parte, mai mulţi experţi din România, care urmăresc atent ce se întâmplă la Chişinău şi sunt ascultaţi de regulă de către autorităţile române, propun condiţii concrete pentru a fi evitată o interpretare largă de către guvernanţii de la Chişinău.

Potrivit politologului Sorin Ioniţă, aceste condiţii trebuie să fie parte dintr-un pachet numit „al bunei guvernări”, care să fie în folosul cetăţeanului moldovean, pentru că proeuropenism înseamnă în practică, nu steguleţe puse cu carioca pe hartă, ci guvernare bună şi transparentă. „Pachetul trebuie să aibă componente clare şi verificabile (a) pe termen foarte scurt, pentru detensionarea situaţiei actuale, şi (b) pe termen mediu, care să nu depăşească orizontul toamnei anului 2016. În aceste condiţii, s-ar putea discuta spre sfârşitul anului de alegeri anticipate”, scrie expertul.

La modul concret, acesta propune următoarele condiţii:

1. Iniţierea unui dialog politic între guvern şi acei lideri ai pieţei şi societăţii civile care sunt credibili, nu sunt populişti, nu au agende ascunse şi exprimă doleanţe reale ale populaţiei. Acest dialog trebuie să aibă ca obiect reformele de la punctele de mai jos şi să fie eventual mediat de partenerii de dezvoltare, inclusiv România, care pe moment e singurul finanţator al Moldovei. Chiar cu banii noştri (a României), acest guvern detestat de stradă nu va putea sta la nesfârşit zăvorât într-o cetate în vârful unui munte, aşteptând ca iritarea poporului să treacă de la sine. Asemenea miracole nu există.

2. Actuala majoritate parlamentară la Chişinău trebuie să aprobe în termen de o săptămână noua lege a procuraturii şi a cadrului său de aplicare. Aceasta e o lege rezonabilă, făcută cu expertiză independentă şi avizul Comisiei de la Veneţia şi care elimină rămăşiţele sovietice din organizare. Procurorii moldoveni trebuie să devină magistraţi şi să înceteze să mai fie verificatori administrativi şi instrumente de şantaj şi rent seeking ale puterii, atât contra opoziţiei cât şi contra mediului de afaceri.

3. Sistemul anticorupţie CNI / CNA trebuie reformat din temelii (termen, o lună), eliminând filtrele politice în funcţionare, dând independenţă de anchetă şi soluţionare inspectorilor şi scoţând ancheta anticorupţie din subordinea guvernului. Acest sistem a produs până acum multă vorbărie şi zero rezultate (cu excepţia spectaculoasei arestări a lui Vlad Filat, de care nici n-are rost să vorbim în contextul bunelor practici). Pentru operativitate se pot lua copy-paste legile româneşti ale ANI şi DNA – sau orice alt sistem european care funcţionează şi nu ar fi pervertit în aplicare în condiţiile specifice ale Moldovei. De altfel, un proiect bun, realizat tot cu asistenţă externă şi trecut prin consultare publică, există în R. Moldova din vara lui 2015 – el trebuie reluat şi adoptat.

4. În termen de o lună se propun şi se adoptă legi pentru întărirea reală a sistemului bancar, limitând sever utilizarea de firme offshore în operaţiuni. Se vor folosi cu precădere propuneri rezonabile deja existente, pentru operativitate. Aceasta trebuie să fie prima prioritate inclusă în strategia pentru consolidarea mediului de afaceri promisă premierului Cioloş în schimbul primei tranşe de bani.

5. Se va iniţia imediat un proces de selecţie a unei noi conduceri pentru Banca Naţională a Moldovei (BNM) care să includă un comitet de selecţie cu componenţă internaţională. Din el vor face parte reprezentanţi ai unor bănci centrale din UE şi ai Băncii Centrale Europene. Lucrurile trebuie mişcate rapid pentru că nici un acord ferm cu FMI nu este posibil până la lămurirea situaţiei conducerii BNM. Discuţii tehnice pot fi demarate în prezenţa actualei conduceri, a cărei situaţie e incertă (demisie depusă, retrasă, interimat?). Însă politic vorbind este o utopie să crezi că se va putea continua aşa dincolo de o perioadă rezonabilă necesară pentru selectarea transparentă a unui nou şef BNR, având în vedere ce anume i-a scos pe oameni în stradă.

„Buna guvernare e ceva ce liderii coaliţiei ‚proeuropene’ la putere la Chişinău au ignorat cu nesimţire de ani de zile. Pachetul de reforme impus de Bucureşti în contrapartidă pentru bani ar fi în perfectă concordanţă cu agenda europeană reală a ţării şi ar fi susţinut şi de „partenerii de dezvoltare” ai Moldovei, cum se zice acolo – ceea ce practic mai înseamnă în situaţia actuală doar SUA”, conchide expertul român.

Ion Chişlea

SURSA: eco.md

The following two tabs change content below.