Pacea de la Bălţi

Expert: „Municipiul Bălţi avea un statut mai privilegiat decât Chişinăul”

Consilierii comunişti de la Bălţi renunţă la referendum după ce Guvernul a aprobat un proiect de lege privind includerea municipiului Bălţi în lista unităţilor administrativ-teritoriale de gradul II.

Potrivit autorilor proiectului, acesta are drept scop să repare o greşeală comisă de guvernarea comunistă în 2003, prin care municipiul Bălţi a fost plasat în categoria unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul I, fiind egalat cu autorităţile publice ale satelor şi oraşelor. Experţii în administraţie publică locală susţin că acţiunea în cauză se încadrează şi în Strategia Naţională de Descentralizare aprobată de Parlament în aprilie curent.

Svetlana Corobceanu

Comentatorul politic Oazu Nantoi este de părere că în Republica Moldova, pe lângă multe deficienţe ale organismului statal, există mari probleme legate de autonomia locală. După URSS, am moştenit raioanele sovietice, ulterior a apărut legea cu privire la reformă, judeţele şi municipiile. Aceste structuri n-au funcţionat niciun mandat. În 2001, au venit comuniştii la guvernare cu intenţia de a lichida judeţele, astfel, în 2003, s-a revenit la raioanele de sorginte sovietică. „Acum, noi mergem ţanţoş spre Europa, dar iarăşi nu se conturează nicio reformă administrativ-teritorială bazată pe distribuirea raţională a competenţelor şi responsabilităţilor, între diferite nivele de putere”, afirmă Nantoi.

Cu toate acestea, la Bălţi, potrivit comentatorului, se observă tot mai des în ultima vreme provocări orchestrate din exterior care au menirea să compromită perspectiva europeană, de exemplu, organizarea referendumului sau promovarea unei uniuni euroasiatice care nici nu există. „Sunt o serie de acţiuni îndreptate în direcţia destabilizării situaţiei interne”, constată expertul.

Reforma întârziată

Observatorul politic Anatol Ţăranu consideră că prin acţiunile sale Guvernul a dezamorsat una din aceste provocări. „Guvernul nu a permis ca situaţia să evolueze într-o acţiune de necontrolat. Din acest punct de vedere, iniţiativa este una salutară”, a spus el, precizând că esenţa proiectului de lege adoptat de Guvern se găseşte şi în Strategia Naţională de Descentralizare, votată de Parlament în aprilie 2012.

„Mai devreme ori mai târziu, lucrurile ar fi evoluat în această direcţie. Din acest punct de vedere, mi se pare că iniţiativa ce prevede includerea municipiului Bălţi în lista unităţilor administrativ-teritoriale de gradul II dezamorsează situaţia din această localitate. Eforturile PCRM de a destabiliza situaţia şi de a crea noi probleme pentru AIE au fost zădărnicite”, a spus Ţăranu.

Potrivit acestuia, proiectul va lărgi prerogativele Consiliului Municipal Bălţi în ceea ce priveşte gestionarea proceselor din oraş, iar odată cu aceasta va creşte şi responsabilitatea acestui consiliu: „Este un băţ cu două capete. Să vedem cum vor reuşi autorităţile publice să administreze localitatea”.

Bălţiul avea statut mai privilegiat ca Chişinăul

Solicitat să ne explice ce schimbare va aduce oraşului Bălţi acest proiect de lege, expertul în administraţie publică locală, Viorel Furdui, a declarat că, din punct de vedere al Legii finanţelor publice locale, municipiul Bălţi a fost şi până acum pe picior de egalitate cu municipiul Chişinău, în special la capitolul venituri: „Spre deosebire de Chişinău, municipiul Bălţi avea un statut puţin mai privilegiat, deoarece beneficia şi de transferuri. Chişinăul nu beneficiază de transferuri, legea nu prevede astfel de posibilitate pentru capitală”.

Potrivit lui Furdui, scandalul de la Bălţi a scos în evidenţă probleme în ceea ce priveşte statutul unor oraşe mai mari din Republica Moldova. „Avem câteva municipii Chişinău, Bălţi, Comrat, Tighina, Tiraspol, din care doar statutul municipiului Chişinău este reglementat printr-o lege, în rest, este foarte greu de spus ce înseamnă în Republica Moldova termenul municipiu. Avem oraşe care au fost deja municipii, inclusiv Ungheni, Orhei, Soroca, Cahul şi nu e atât de rău, pentru că în condiţiile actuale aceste oraşe într-adevăr se deosebesc de alte unităţi administrativ teritoriale. Din punct de vedere economic, urbanistic, acestea sunt diferite, prin urmare, trebuie să aibă un statut care să le permită să se dezvolte”, a mai spus expertul.
Consiliul Municipal Bălţi a aprobat anterior decizia privind organizarea unui referendum pentru extinderea autonomiei Bălţi. Acţiunea a fost criticată dur de premierul Vlad Filat care  a solicitat Serviciului de Informaţii şi Securitate, Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne să investigheze cazul în vederea anulării acesteia. După aprobarea de către Guvern a proiectului de lege privind extinderea autonomiei municipiului Bălţi, primarul acestuia, Vasile Panciuc, a dat de înţeles că Consiliul Municipal Bălţi va anula această decizie.