„Orice pacient care abandonează alcoolul este un mare câștig”

Interviu cu Ciprian Băcilă, doctor în științe medicale, director medical al Spitalului de Psihiatrie din Sibiu

– Stimate Domnule Băcilă, când putem considera o persoană alcoolică?

Există o multitudine de definiții. Cred că o definiție cu care am putea fi toți de acord este cea potrivit căreia abuzul reprezintă consumul unei substanțe, alcool, în special, care duce la afectarea vieții profesionale și sociale. Uneori, acest consum nu poate fi oprit în pofida complicațiilor pe care poate să le provoace.

Dependența alcoolică este starea în care un pacient care consumă alcool nu poate renunța la această obișnuință. Consumul începe să crească pe măsură ce pacientul tinde să obțină efectele date de alcool, deci, consumă din ce în ce mai mult. În psihiatrie, termenul este numit toleranță. Iar în momentul în care, fortuit sau nu, pacientul oprește consumul de alcool dezvoltă sindromul de sevraj.

Toleranță este cantitatea de alcool pe care un pacient o crește pentru a putea obține aceleași efecte clinice. Dacă un pacient obține la un moment dat o stare de euforie după un pahar de alcool, toleranța este fenomenul în care acesta are nevoie de două pahare ca să obțină același efect.

– Omul care consumă în toată ziua alcool poate fi considerat alcoolic?

Poate fi considerat când face un abuz. Ca să fie dependent de alcool, trebuie să apară sindromul de toleranță, adică pacientul nu-și mai obține aceleași efecte de la aceeași doză și este nevoit să-și crească această cantitate și sevrajul.

În momentul în care apare sindromul de dependență și sindromul de sevraj, pacientul dezvoltă o serie de fenomenologii încercând, fortuit sau voit, să oprească consumul de etanol.

– Care este cantitatea de alcool pe care o poate consuma un om zilnic?

Cantitatea este variabilă. Noi folosim ca mijloc de măsurare a alcoolului unitatea de consum. O unitate de consum conține opt grame. Acestea pot fi în funcție de băutura alcoolică consumată, de la bere, care are o anumită cantitate de unități alcoolice, la alte băuturi cu o cantitate mult mai mică.

– Mai multe sondaje realizate la nivel internațional arată că moldovenii se află pe primele locuri la consumul de alcool. Care este situația la acest capitol în România?

Din păcate, la momentul actual și la nivelul țării noastre, frecvența și prevalența alcoolismului este crescută peste media europeană. Sunt cifre care se actualizează de la an la an. În ceea ce privește România, se înregistrează o repartiție geografică aleatorie. Depinde foarte mult și de obiceiurile din zona respectivă. În plus, în România, în momentul actual, nu sunt uniforme datele legate de ceea ce reprezintă cantitatea de alcool consumată. Aceasta variază și în funcție de cantitatea de alcool produsă în gospodăriile țărănești.

– Care ar fi urmările pentru o societate în care se consumă mult alcool?

În momentul în care are dependența de alcool, omul nu-și poate îndeplini obligațiile profesionale, continuând să renunțe la cele sociale sau chiar familiale. În momentul actual, întâlnim o vastă patologie de traumatisme care apar în urma consumului de etanol, cum ar fi violența.

– Cum poate fi tratat alcoolismul, dacă într-o familie unul dintre parteneri consumă alcool în exces?

Depinde la ce stadiu se află persoana, dacă este doar un stadiu, o adicție, un abuz sau dependență. În România, în spitale există o schemă pentru a trata alcoolismul pe cale medicamentoasă și prin consiliere psihologică.

În spital se face doar cuparea sevrajului, starea în care pacientul se simte foarte rău, când nu mai consumă alcool, urmând ca după încheierea tratamentului medicamentos, care poate să continue și în afara spitalului, să intervină comunitatea terapeutică.

Comunitatea terapeutică Alcoolicii Anonimi este formată de bărbaţi şi femei care îşi împărtăşesc experienţa, puterea şi speranţa, cu scopul de a-şi rezolva problema comună şi de a-i ajuta şi pe alţii să se însănătoşească scăpând de alcoolism. Singura cerinţă pentru participare ca membru este dorinţa de a înceta băutul.

După ce pacientul își face tratamentul într-un spital de psihiatrie, merge într-o comunitate terapeutică unde sunt două tipuri de oameni – profesioniștii, medicul sau psihologul, cei care gestionează activitatea grupului și foști dependenți de alcool. Aceștia, în momentul în care au renunțat, pot să fie un model pentru cei care sunt în această comunitate terapeutică.

Din păcate, rata de succes a acestor comunități terapeutice este destul de mică, doar 30%. Orice pacient care reușește să abandoneze consumul de alcool este un mare câștig.

– Care sunt cele mai noi practici pe care încercați să le implementați în România și le sugerați și specialiștilor noștri?

Dincolo de porțile spitalelor de psihiatrie, unde se face tratament medicamentos, eu susțin că sunt importante grupurile comunităților terapeutice în cadrul cărora pacienții urmează atât tratamentul medicamentos, cât și cel psihologic. În plus, este de asemenea importantă susținerea lor de către foștii pacienți.

Aceste comunități terapeutice încep să fie din ce în ce mai vizibile, chiar și în România. În Occident, sunt mult mai dezvoltate. Din păcate, în momentul actual, apar ca unități de sine stătătoare, nu sunt finanțate de stat, nici de către Casa de Asigurări de Sănătate.

Aceste comunități preiau ceea ce se realizează în spital – cupajul alcoolismului, adică tratamentul medicamentos și consilierea psihologică.

Interviu realizat de Victoria Popa

 

EVENIMENT

Circa 150 de psihiatri, narcologi și psihologi din Republica Moldova au dezbătut recent una dintre cele mai mari și neglijate probleme de sănătate mintală – dependența de alcool. Subiectul a fost discutat pe 26–27 aprilie, în cadrul Seminarului științific „Alcoolismul – provocări clinice și sociale”, la care au participat profesori invitați din România – dr. Dan Prelipceanu de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și dr. Ciprian Băcilă de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Seminarul a fost organizat în cadrul proiectului moldo-elvețian „MENSANA – Suport pentru reforma serviciilor de sănătate mintală din Moldova”, în colaborare cu Liga Română pentru Sănătate Mintală și Societatea Psihiatrilor, Narcologilor, Psihoterapeuților și Psihologilor din Moldova.

Ciprian Băcilă este psihoterapeut, deține un master în management sanitar, iar din 2013 este cadru didactic asociat la Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu.