Orașul-poveste

«Один, два, раз! Один, два, раз! Отлично, сoсичнoe!» Orheiul sărbătorește. Orheienii îl au pe Șor și le este totuna: «Все прекрасно!»  

Ora 10:00, Orhei, un miros de copturi îți străpunge nările. Magazinele Șor sunt închise, un anunț lipit pe ușa unei asemenea dughene informează că localul nu va fi deschis pe parcursul zilei de 8 noiembrie, de hramul orașului. Lume cu copii de mâini, majoritatea din satele vecine, se îndreaptă spre piața centrală a orașului.

Ilie Gulca

Acest aflux se explică prin pomenile pe care le face primarul orașului de sărbători – mici pentru proști și dulciuri pentru copii – îmi explică un bărbat cu care reușesc să schimb câteva vorbe. „Dacă ai noroc, vei mânca și tu, depinde de cât de mari vor fi rândurile la mâncare”, îmi spune el, voind să mă bucure.

„Șor a făcut lucruri extraordinare la Orhei, chiar dacă a furat, a făcut atâtea lucruri frumoase: „Смотрите, разве это нe прекрасно?!”, mă întreabă el îndemnându-mă să privesc drumul central, fiind sigur că nu voi avea niciun contraargument.

Pietriș alb, strălucitor

Piața din fața Consiliului raional este complet reparată, iarbă de un verde crud, pavaj nou, în diferite culori, totul strălucește. Drumul central a fost inaugurat recent, cu marcaj proaspăt, flori  plantate de curând, pe marginea carosabilului este împrăștiat pietriș alb, sclipitor. Asemenea pietriș mai este doar în Scuarul Europei din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, dar și acolo este albastru.

„Nu a mai făcut nimeni niciodată așa ceva”, îmi spune o femeie din Pohrebeni, un sat din raionul Orhei. „Toți au furat și nu au făcut nimic, dar dl Șor a făcut atâtea lucruri frumoase! Toată lumea îl susține, dacă va fi arestat, lumea se va revolta, toată lumea se va ridica”, îmi spune ea de parcă m-ar amenința.

„A furat, n-a furat, ce mai contează? Până la el au furat atâția și nu au făcut nicio p…ă, nimic nu au făcut, dar el uite ce a făcut: Красата!”, face alt bărbat băgăcios. Constat că aceasta este poezia majorității locuitorilor din Orhei. Ei nu se gândesc la ce a fost înainte ori la ce va fi în viitor. Ei sunt din Orhei, ei îl au pe Șor și le este totuna.

„Один, два, раз! Один, два, раз! Отлично, сoсичнoe!”, un bărbat verifică microfoanele. O femeie cu picioare frumoase cu tocuri înalte și subțiri aduce o ladă de stegulețe noi ale orașului și le ordonă tinerilor șoriști: „Împărțiți, uăi, flagurile!”.

Inscripția lui Oscar Han  

Cu toate astea, piața largă a municipiului este încă pustie, doar țarăni uluiți de peisajul îmbietor. În fața Primăriei și a Consiliului raional Orhei, sub monumentul Vasile Lupu, este amenajată o scenă având în spate un nou drapel al orașului – alb, roșu și galben – cu două stele cu opt colțuri, poziționate vertical: în galben și alb.

În pofida acestei feerii, sare în ochi inscripția, cu litere negre, de pe postamentul monumentului „Vasile Lupu”: „Cel ce-și viclenește moșia și neamul mai rău decât ucigașii de părinți să se certe”.

O mulțime de trepăduși cu aparate de fotografiat și drone își pregătesc echipamentul pentru a imortaliza marele eveniment: Parada Orașului! Acum realizez că activiștii șoriști și susținătorii învederați ai primarului sunt la paradă. Nu pot să ratez evenimentul.

Pe marginea pieței se adună gură-cască, așteaptă mâncare și concert. Doi bărbați, unul dintre ei încălțat în galoși și în pantaloni sport, cu o femeie în spatele lor, fără dinți în gură, se îmbulzesc la un bancomat să scoată cash: „Ai trei sute patruzeci de lei!”, strigă cel mai căpos dintre ei femeii din spate. „Scoate-i pe toți!”, răspunde ea.

„La mulți ani, Orhei!”

De-a lungul drumului principal cu pancarte „Partidul Șor” și „La mulți ani, Orhei!”, sunt trei bancomate. La toate astea stau oameni la rând să-și ridice banii, mulți dintre ei fie pensionari, fie tineri, nu știu cum să se descurce, toți au nevoie de ajutor. „Of, tare îi greu cu băncomatili estea”, oftează o femeie.

Un bărbat și femeie, ambii de vreo 70 de ani, se uită la peisajul care atrage prin strălucire și curățenie. Au venit și ei la hram. „La Orhei, e bine, dar nu prea îmi place de primar. E pus cu de-a sila”, își dă omul cu părerea. „A fost impus!”, sare, sentențioasă, nevasta lui.

„Orășenii îl vor, căci îi hrănește cu magazinele astea sociale. Cei din satele vecine însă nu prea îl vor. Nu îl vor căci știu că ce a făcut aici este pe banii noștri, ai tuturor. De ce să se facă numai în Orhei, căci toată Moldova suferă?…”, spune el indiferent.

„Minciuna și-a frânt picioarele, dar dacă adevărul este slab, nu ai ce să îi faci”, continuă inflexibil. „De ce nu vor să fie conectată Moldova la gazul din România? De câți ani a fost trasă conducta de gaz la Ungheni?! Pentru că nu pot să-și bage intermediari. Iaca de ce. Nu pot să aibă un leu la cub, la Kilowat. Nu pot să aibă… Dar de la ruși au… Nu vor gaz de la români, tărăgănează, nu le convine, nu vor putea să fure”, spune el convins.

Gropile adânci și sumbre ca realitatea moldovenească           

În spatele Consiliului raional, la câțiva pași, raiul se termină și încep gropile adânci și sumbre ca realitatea moldovenească. Curtea Colegiului Pedagogic din Orhei formează un contrast izbitor cu piața principală a acestui oraș. Aici pavajul lui Șor nu a ajuns. Peisajul seamănă leit cu cel al întregii Moldove – o ogradă pustie, bănci și uși jerpelite și câțiva tineri îmbrăcați sărăcăcios.

O tânără îmi spune că elevii sunt, joi și vineri, în vacanță, are bursă de 400 de lei și, cu toate astea… e bine. „La Orhei, totul e bine”, spune fata cu voce inocentă.

„Gata, vine parada!”, se alertează polițiștii. Alerg în vale ca să prind evenimentul. Coloana pornește de la Școala de muzică și se îndreaptă spre primărie. Cu mersul său rășchirat și cravata roșie în vânt, Șor conduce festivitatea pe muzică de marș, toți participanții fluturând stegulețe.

Mă strecor și eu printre ei, angajați de la instituțiile de stat din Orhei. „E bine la Dvs. la Orhei”, mă infiltrez eu pe lângă o doamnă cu tocuri cui. „Dar Dvs. de unde sunteți?!” „De la Ungheni”, îi spun eu. „Și ce, la Ungheni nu este Partidul Șor?!” „Încă nu, dar nu se știe niciodată”, îi spun eu.

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca

Ilie Gulca

Ultimele articole de Ilie Gulca (vezi toate)